Diplomația rusă vs. Moldova și Transnistria ca o pîrghie de acțiune
Nicu Popescu: „În ultimii 20 de ani acțiunile Rusiei nu au fost favorabile perspectivelor unei reintegrări sustenabile şi viabile a ţării.”
Radu Benea
07.08.2012
Centrul american de analiză geopolitică Stratfor a publicat o nouă analiză dedicată Republicii Moldova şi ultimelor evoluţii în dosarul transnistrean. Analiza începe cu punerea în context a ultimelor declaraţii ale reprezentantului special al Kremlinului pentru Transnistria, Dmitri Rogozin, care a repetat că apelurile unioniste din Republica Moldova ar fi o piedică în rezolvarea crizei nistrene. Cât de sincere sunt îngrijorările Moscovei şi dacă manifestaţiile unioniste nu servesc decât un pretext pentru Rusia de a amâna soluţia conflictului transnistrean? L-am întrebat pe invitatul nostru „Dis de dimineaţă”, expertul Consiliului European pentru Relaţii Externe de la Londra, Nicu Popescu:
Nicu Popescu: „Evident, astfel de poziţii se înscriu în tradiţia diplomaţiei ruseşti care întotdeauna a invocat pericolul unirii cu România ca pe una din scuzele şi explicaţiile pentru sprijinul Moscovei faţă de administraţia de la Tiraspol.
De cele mai multe ori, astfel de declaraţii fără doar şi poate au un element speculativ foarte mare şi chiar un element manipulativ. Din păcate, acestui tip de speculaţii i se conferă o greutate mai mare decât ar merita, inclusiv în cazul marşului unioniştilor de la Bălţi care, evident, a avut drept efect incitarea acestor spirite şi tensiuni nu tocmai bune interetnice şi interregionale din R. Moldova şi, cel puţin parţial, confirmă analiza proastă pe care o au cei de la Moscova şi care se tem de unirea Moldovei cu România, dar şi prejudecăţile pe care le au atât majoritatea actorilor politici din Transnistria, cât şi cei de la Moscova.
Unii, din afara R. Moldova, le percep ca fiind reale, este o realitate de care nu ne putem detaşa. Ar fi bine ca acest tip de tensiuni care s-au văzut la Bălţi să nu se mai întâmple, pentru că complică atât politica externă, cât şi relaţiile politice din interiorul Republicii Moldova, reglementarea transnistreană fiind un alt dosar afectat serios de acest tip de tensiuni. Trebuie să recunoaştem că, în condiţiile în care Chişinăul nu crede că integrarea Republicii Moldova cu România este o perspectivă, este un lucru posibil sau real în viitorul apropiat, realitatea este că mulţi cetăţeni rusofoni din R. Moldova nu sunt la fel de convinşi de acest lucru.”
Europa Liberă: În analiza Stratfor se face următoarea observaţie că declaraţiile făcute recent la Tiraspol de ministrul adjunct de externe al Federaţiei Ruse Grigori Karasin – cum că viitorul Transnistriei văzut de Moscova ar cel al unui „raion special” în cadrul unei Moldove unitare şi neutre – ar semnala o schimbare de poziţie la Moscova faţă de perspectiva reglementării transnistrene. Poate fi considerat acesta un semnal că poziţia Moscovei s-a schimbat?
Nicu Popescu: „Eu nu aş pune prea mare preţ pe schimbările tactice ale diplomaţiei ruse şi declaraţiilor care se aud de la Moscova. Or, în ultimii 20 de ani, Rusia a avut zeci sau chiar sute de schimbări de poziţie, nuanţe în poziţiile exprimate. Însă indiferent de schimbările de nuanţă în poziţiile Federaţiei Ruse, politica foarte consistentă a acesteia era să sprijine perspectiva unei reintegrări care i-ar asigura Transnistriei şi implicit Moscovei un grad de influenţă sporit asupra evoluţiilor din Republica Moldova, inclusiv în politica sa externă, relaţiile cu UE şi cu partenerii occidentali ai Moldovei. Deci, în acest sens rămâne să vedem care vor fi acţiunile ulterioare ale Federaţiei Ruse, însă dacă ne uităm la ultimii 20 de ani acestea nu au fost favorabile perspectivelor unei reintegrări sustenabile şi viabile a ţării.”
Europa Liberă: Dar de ce ar face acum aceste declaraţii Grigori Karasin? Ar fi o încercare de a tatona terenul înainte de aşteptata vizită la Chişinău a cancelarului german Angela Merkel?
Nicu Popescu: „Cred că Rusia trece acum printr-o fază tactică de intensificare a politicilor sale faţă de reglementarea transnistreană. Probabil, Rusia se teme că dacă R. Moldova îi reuşeşte procesul de reforme şi apropiere de Uniunea Europeană, atunci în câţiva ani influenţa şi gradul de influenţă al Rusiei în zonă ar fi mai mic. Şi în acest sens Rusia cred că îşi doreşte să meargă pe o diplomaţie mai activă în regiunea transnistreană, în speranţa că va reuşi să-şi consolideze anumite câştiguri diplomatice în această zonă, va reuşi să folosească Transnistria drept o pârghie asupra Republicii Moldova ca aceasta să nu se apropie prea rapid de Uniunea Europeană. Şi cred că undeva la Moscova există şi speranţa că în condiţiile crizei actuale din Europa, a slăbiciunii UE în materie de politică externă, cauza fiind criza economică, Rusia are o şansă mai mare să-şi promoveze agenda sa în regiunea transnistreană.
Diplomația rusă vs. Moldova și Transnistria ca o pîrghie de acțiune
Nicu Popescu: „În ultimii 20 de ani acțiunile Rusiei nu au fost favorabile perspectivelor unei reintegrări sustenabile şi viabile a ţării.”
Europa Libera, Radu Benea, 07.08.2012
Centrul american de analiză geopolitică Stratfor a publicat o nouă analiză dedicată Republicii Moldova şi ultimelor evoluţii în dosarul transnistrean. Analiza începe cu punerea în context a ultimelor declaraţii ale reprezentantului special al Kremlinului pentru Transnistria, Dmitri Rogozin, care a repetat că apelurile unioniste din Republica Moldova ar fi o piedică în rezolvarea crizei nistrene. Cât de sincere sunt îngrijorările Moscovei şi dacă manifestaţiile unioniste nu servesc decât un pretext pentru Rusia de a amâna soluţia conflictului transnistrean? L-am întrebat pe invitatul nostru „Dis de dimineaţă”, expertul Consiliului European pentru Relaţii Externe de la Londra, Nicu Popescu:
(more…)
