Corneliu Rusnac, moderator IMEDIA: Bună ziua stimaţi ascultători! Sunt Corneliu Rusnac şi vă salut la o nouă emisiunii de sinteze şi dezbateri pe teme de politică externă, emisiune realizată cu suportul Asociaţiei pentru Politică Externă şi finanţată de Fundaţia Friedrich Ebert.

Tema emisiunii noastre de astăzi va fi consacrată relaţiilor R. Moldova cu Federaţia Rusă ţinând cont de faptul că în ultimul timp în raporturile Chişinău cu Moscova au apărut unele elemente de tensiune. Invitaţii noştri din studio sunt dl Nicu Popescu, Consilier al Primului Ministru pe probleme de politică externă şi dl Victor Chirilă, Director Executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă. Bună ziua şi bine aţi venit la emisiunea noastră!

Aşadar, cum pot fi calificate relaţiile dintre R. Moldova şi Federaţia Rusă la ora actuală. Dl Popescu? (more…)

In Moldova m-am ciocnit de teorii peste teorii. Acum vreo doi ani in urma mi-aduc aminte cu cata agitatie era forwardat un articolas dintr-un ziar occidental semi-existent precum ca Bilderberg group ar fi provocat criza economica mondiala pentru nu mai stiu care scopuri. Chiar si un necunoscator al economiei ca mine isi da seama ca mecanismele economiei mondiale sunt mult mai complicate pentru a crede ca 50 de oameni ar avea la cheremul lor economia mondiala si ca pot lansa sau opri atunci cand vor un tsunami cum este criza actuala. Dar lume inteligenta de la Chisinau discuta serios aceasta probabilitate.  Alte teorii recente – vedeti isteriile greco-spaniole despre conspiratia anglo-saxona pentru a distruge moneda euro.

Dar sa revenim la Moldova, acoperita recent de un nou val al teoriilor conspiratiei.  Evident e vorba de ‘conspiratia’ anti-romaneasca/moldoveneasca din presa occidentala legata de o serie de articole in Daily Telegraph, Der Spiegel, Il Giornale etc. privind acordarea cetateniilor romanesti cetatenilor RM.

Iata explicatia mea la toata saga cu articolele mentionate mai sus. Nu, nu e vorba de conspiratie. Asa functioneaza mass-media occidentala si iata mecanismul prin care s-a ajuns la un val intreg de articole negative fata de Romania si Moldova.

1)    Migratia ilegala, legala si semi-legala in UE este in topul absolut al subiectelor de presa (dar si al fortelor politice) in toata Europa. Orice tine de ‘boat people’ africani prinsi in Mediteraneana, imigranti polonezi legali sau semi-legali (tineti minte the ‘Polish plumber’ ‘responsabil’ de esecul referendumului constitutional din Franta in 2005?), tigani, mafia albaneza/kosovara/ruseasca/etc, regimul de calatorii fara vize pentru statele Balcanice (vedeti acest fas informational care a fost epuizat in 2 saptamani), pasapoarte romanesti pentru cetatenii RM, amnistiile pentru imigranti oferite cu regularitate de Italia si Spania etc etc – sunt subiecte foarte delicioase pentru majoritatea absoluta a presei din UE. Si majoritatea publicatiilor si reactiilor sunt anti-imigrationiste, isterice, preconcepute, prost-informate si alarmiste. Pe acest subiect presa este necrutatoare fata de propriile guverne, alte state UE (noi si vechi, ca e vorba de Spania sau Polonia) si statele sursa de emigranti. Pentru aceasta nu este nevoie de conspiratie. Orice persoana care urmareste cat de cat presa din UE stie acest lucru. (more…)

in vara lui 2005 seful serviciilor speciale de atunci Turchinov (si mana dreapta a Iuliei Tmishenko) si-a dat demisia acuzand anturajul presedintelui Iuschenko de coruptie etc. in septembrie 2005 Timoshenko a fost desituita. Asa s-a nascut notiunea de ‘Ah, Ukraine again’ – sinonim al haosului politic, incapacitatii de a lucra in alianta, lupta politica care substituie reformele, care la urma lor au dus la asa numitul fenomen de ‘Ukraine fatigue’ in UE in care pe nimeni nu mai interesa ultimul viraj din politica ucraineana, si toti vroiau sa fie scutiti de acest spectacol. Un ministru de externe UE, unul dintre cei mai buni prieteni ai Ucrainei, exclamase odata ‘Ukraine lost herself. There is something Palestinian about it. They never missed a chance to miss a chance.’ Pana la urma, in perioada 2005-2010 Ucraina a fost pluralista/democratica, dar ne-reformatoare (in timp ce Georgia a fost reformatoare dar insuficient de pluralista). Pana la urma ambele s-au ciocnit de ‘fatigue’ ramanand oarecum (importante, dar) izolate.

Nu am mai scris demult. Am nevoie ce ceva mai multa disciplina. Tocmai am revenit din vacanta din Liban si Siria. Vroiam ceva diferit, dar fara a plati preturile nenormale de la aeroportul Chisinau, si am gasit o oferta buna de la Bucuresti la Beirut. De viza in Liban nu e nevoie – asa ca doritorii de a explora Libanul o pot face relativ usor.

Libanul are munti, mare si istorie interesanta. Populatie: 95% arabi, 4% armeni. Circa 60% musulmani si cca 40% crestini. 18 denominatii religioase recunoscute oficial: suni, shia, druzi si alawi (secte musulmane), greco-catolici, greci-ortodocsi, armeni apostolic, maroniti (secta crestina) si tot asa. Razboi civil intre aceste grupuri in 1975-90. Beirutul divizat intre Vest si Est (vedeti filmul West Beirut). Hezbollah controleaza portiuni din tara (sudul, zone din Beirut, si anumite parti din Bekaa valley). Dar nu te simti nesigur. Seikhul Nasrallah pe poze in orase alaturi de publicitati uneori picante. Prezenta militara vizibila cam peste tot. Acum doi ani Hezbollah a ocupat o parte din centrul Beirutului. (more…)

A aparut o stire conform careia Catherine Ashton a propus desfiintarea posturilor de reprezentanti speciali UE (RSUE) pentru Moldova si Caucazul de Sud. Functiile acestora urmeaza a fi preluate de catre ambasadorul UE in Moldova (cu Caucazul de Sud e mai complicat caci acolo sunt 3 ambasade UE). Articolul care anunta aceasta perspectiva incepe cu vaicarelile obisnuite – ca iata inca un semnal negativ fata de vecinatatea estica, inca un semn ca nu este prioritate, si toata colectia de acuzatii la adresa UE. Ca sa ne dam seama mai bine de context, si ca sa minimizam inca un val de vaicareli si speculatii legate de UE iata cateva precizari:

1) propunerile lui Ashton inca nu sunt acceptate de statele membre. sunt doar propuneri. Mandatele celor 11 RSUE sunt prelungite doar pana in septembrie. Pana atunci urmeaza sa fie decis care din aceste posturi vor fi eliminate din organigrama UE, si care nu. Personal banuiesc ca majoritatea acestora vor disparea. Vor ramane doar cativa RSUE – insa nu pentru ca asa stau prioritatile E, ci pentru ca ei acopera regiuni intregi (Orientul Mijlociu, de exemplu) si acest post nu poate fi oferit unui ambasador UE din regiune (de exemplu ambasadorul UE in Israel). In cazurile RSUE pentru tari aparte ca Moldova sau Afganistan – situatia este clara, acestea urmeaza fi comasate cu postul de ambasador UE in tara respectiva.

2) numirea RSUE intotdeauna a fost o solutie imperfecta si temporara pentru a mari vizibilitatea UE. RSUE Moldova a fost numit pe timpurile cand UE inca nu avea delegatie/ambasada la Chisinau. RSUE Caucazul de Sud a fost numit in 2003 cand UE avea delegatie doar la Tbilisi, nu si la Baku si Yerevan. Deci ambii RSUE aveau obiectivul de a compensa temporar insuficienta de prezenta si vizibilitate a UE. (more…)

Brainstorm la Bruxelles pe UE-Rusia. 4 ministri de externe UE. iata cateva citate interesante.  Ieri la Bxl a avut loc si reuniunea grupului de prieteni a Ucrainei – 14 state membre reprezentate.

Ukraine

“To Ukraine – don’t think you will get to the EU through geopolitics. Many EU states will be delighted if you are not part of the EU.”

“Ukraine lost herself. There is something Palestinian about it. They never missed a chance to miss a chance. They still don’t understand that you don’t  negotiate with the EU, you simply have to accept the EU acquis. This is very hard and humiliating, but the only way.” (more…)

Am fost ales vice-presedinte al Asociatiei pentu Politica Externa (Vasile Nedelciuc – presedinte. Ion Sturza dupa doua mandate nu-si mai putea continua postura de presedinte).

Participarea mea la talk-showul Fabrika de la Publika TV. Tema: participarea RM la parada militara de la Moscova. Pozitia pe scurt: subiectul controversat, dar neparticiparea ne-ar costa (politic, diplomatic etc) mai mult decat participarea. Si asa contextul politic e prea dificil + reusita RM depinde mai putin de tot felul de batalii simbolice, si aproape integral de reformarea statului si apropierea de UE. Or, pentru a atinge aceste obiective avem nevoie de un mediu extern (cat mai) neconflictual. Moldova si asa are mult prea multe conflicte – atat interne, cat si externe. choose your fights.

Interviu la Europa Libera impreuna cu colegul meu Daniel Diviricean. dpdv tehnic – o dau in bara de cateva ori cu sfarsitul razboiului doi mondial pe 9 mai. evident, pe 8/9 mai a fost invinsa Germania, si s-a sfarsit razboiul in Europa. Iar WWII a luat sfarsit pe 2 septembrie. oricum aceasta mic eroare tehnica nu schimba esenta celor spuse.

25.04.2010
Asistență pentru absorbtia de practici bune, asimilarea valorilor UE, atragerea fondurilor de integrare

Semnat de  Vasile Botnaru
Experții Daniel Diviricean și Nicu Popescu despre miza misiunii de consiliere a Uniunii Europene la Chișinău

Europa Liberă: Dacă ar fi să formulăm, la modul general, cu ce se ocupă consilierii? Şi avem astăzi în Studiou un reprezentant al echipei de consilieri din partea Uniunii Europene şi un consilier, care vine din Uniunea Europeană, originar din Republica Moldova, Nicu Popescu. Un foarte bun cunoscător al realităţilor moldovene, dar care ştie foarte bine cum poate joncţiona cu Uniunea Europeană. Ce ar trebui să facă această echipă ca unul: aşa cum scrie în Caietul de sarcini, să fie absorbită asistenţa externă, şi doi: ca să simtă fiecare cetăţean că această asistenţă este în beneficiul lor. Domnul Daniel Diviricean? (more…)

astazi – hiking la tara. intre timp retusez si corectez ultimele nuante din carte. astazi – capitolul 3 pe transnistria. nu sunt prea multumit de capitolul pe georgia (pare incoerent, si nu e blog) si mai ales de concluzii (they don’t fully make sense).  mai am doua week-enduri sa o termin. altceva. daca tot recomand carti – iata inca una: rory stewart – the places in between. tipul a traversat afganistanul pe jos in ianuarie 2002, imediat dupa caderea talibanului.  norul de cenusa islandez. miercuri trebuia sa merg la bruxelles… nu mai sunt sigur daca reusesc :(  din lipsa de timp – incep sa twittuiesc. e mai simplu sa o fac de pe telefon.

Istanbul. Rumeli Hisari, alias the Throat Cutter. Constantinople : the last great siege citita recent. No, de istanbul poti scrie multe. Notiunea de stat… in 1452 mehmet cuceritorul a construit cetatea rumeli la 10 km de constantinopol. Ceva mai la nord, pe bosfor. Pe partea asiatica – vis-a-vis de rumeli hisari – din 1392 statea cetatea anadolu hisari. Ambele construite pe teritoriu turcesc. Astazi ambele cetati fac parte din Istanbul. Tot pe atunci teritoriul imperiului bizantin consta din urmatoarele petici – constantinopol, trabzon (pe marea neagra la hotar cu georgia/ajaria) si peloponesul (peninsula sudica din Grecia). si cam atat. deci imperiul bizantin, la acea data, consta dintr-o capitala, cu o provincie la vreo 1000 km la sud-vest, si alta provincie la 1000 km la est de capitala. iar la 10 km de capitala era teritoriu otoman (de vreo 100 de ani). iata harta.  cu siguranta notiunea de stat, continuitate teritoriala etc. insemnau ceva diferit pe atunci. (la fel si cu apartenenta etnica sau religioasa – or victoria turcilor s-a datorat si in mare parte tunarului maghiar crestin orban). si un blog util – Rumeli Observer.

Dupa o saptamana la Bruxelles – conferinta donatorilor, 1.9 miliarde euro (juma granturi, juma credit), cateva idei razlete… S-a lucrat mult pentru a convinge timp de 6 luni. Peste 6 luni – vom fi intrebati care sunt progresele. Promisiunile de asistenta s-au facut in baza unor promisiuni de reforme. Pana acum s-au elaborat strategii si power-pointuri, iar incepe partea mai grea.

Moldova are donatori, dar are si mai mare nevoie de (mai multi) investitori. Cu donatorii poti supravietui, dar inca nu am auzit de nici un stat prosper edificat cu ajutorul donatorilor. Donatorii sunt un fel de colac de salvare, dar daca vrei o nava cu care mergi inainte (sa construiesti un model economic functional) – ai nevoie de investitori. Cu investitorii in Moldova… hm. insuficient. Mediul de afaceri, criza economica mondiala, dificultatile in procesul de inregistrare al companiilor sau obtinerea permiselor de sedere/munca pentru investitorii straini, costurile la biletele de avion, coruptia, etc. Daca acestea raman tot asa cum sunt acum – ramanem si in continuare cu gradul de investitii pe care il avem – unul din cele mai joase din Europa. Si in acest caz evident apare intrebarea, dar peste 3-4 ani ce facem? Tot la conferinta donatorilor mergem?

Next Page »