nicu popescu

tocmai am descoperit o comunicare a Comisiei europene care imi scapase pe 4 decembrie – despre integrarea statelor vecine in anumite institutii, agentii si programuri UE. interesant. ENP + incepe sa se concretizeze.

alt beneficiu este Governance Facility – fonduri care va fi distribuite statelor vecine care sunt lideri in reforme. deci pe langa sumele promise vecinilor, UE va acorda ajutor sporit celor care se reformeaza mai bine. tinand cont de faptul ca conform Comisiei Europene implementarea planului de actiuni in maroc, iordania si ucraina merge mai bine decat in Moldova (vezi aici si aici), rezulta ca Moldova are mai putine sanse sa obtina finantari aditionale. legatura dintre comportamentul intern si sprijinul extern trebuie sa devina cat mai evidenta.

azi la ceps a fost un diplomat de la misiunea belarusului pe langa ue. dupa cearta cu Marele Pu, Lukasenko s-a declarat mare european in Die Welt, iar belorusii spun ca vor in PEV si plan de actiuni cu UE.

iata un studiu de la banca mondiala despre remitente: Migration and Remittances: Eastern Europe and the Former Soviet Union (merci lui stas). mai vedeti un studiu de acum cateva luni despre kosovo si remitentele, cu multe lucruri interesante care vor fi valabile si pentru moldova in cativa ani.

la brainstormingul osife de saptamana trecuta cineva (se pare ca nu pot spune numele din cauza chatham house rules) spusese un lucru interesant despre diplomatie: imunitatea diplomatica a devenit o practica invechita. candva, la “inceputurile” diplomatiei, comunicarea era atat de importanta, incat diplomatii erau pusi deasupra legii, pentru ca ei asigurau aceasta comunicare. astazi punerea majoritatii diplomatilor aflati in strainatate deasupra legii (vezi conventia de la viena) este oarecum exagerat – devine o sursa de abuzuri, fara a mai fi atat de indispensabili comunicarii. si intr-adevar ce are scutirea de tva a diplomatilor cu comunicarea intre state?

in plus diplomatia de astazi nu mai reprezinta intotdeauna centrele de putere sau grupurile care au putere in lumea de astazi. sistemul diplomatic moderrn nu serveste, iar deseori blocheaza, comunicarea cu actori care au putere, precum al-qaeda, hamas, hezbollah, sau taliban. intr-o anumita masura acelasi lucru se refera si la multe regiuni separatiste, sau state ne-recunoscute sau semi-recunoscute. somaliland, tamil-eelan, kashmir, nagorno-karabakh si chiar taiwanul sigur sunt surse de putere (si probleme deseori) mai mari decat tuvalu, maldivele sau malta. deci sistemul trebuie reformat.
in alta ordine de idei, si reiesind din discutia despre neo-fundamentalism si olivier roy de acum 2-3 saptamani, din curiozitate l-am intrebat ieri pe un coleg algerian de la ceps ce crede despre roy. mi-a spus ca olivier roy este o autoritate, stie ce spune, si deseori spune lucruri oarecum banale pentru cineva ca el. tinand cont de faptul ca roy spune lucruri destul de controversate in raport cu ce scriu majoritatea occidentalilor, si mass-media europeana si americana, reiese ca mainstream thinking despre islam este foarte departe de realitate. daca aceleasi lucruri spuse de roy sunt “banalitati” pentru cineva din lumea araba, si “aberatii” pentru cineva din occident, imaginati-va cat de mare este lipsa de intelegere si distorsiunea de perceptie.

cam astea sunt incoerentele mele matinale.

opinii rapide despre cateva carti citite in ultimele 3-4 saptamani.

The Political Landscape of Georgia, de Ghia Nodia si Alvaro Pinto Scholtbach. carte utila. oarecum enciclopedica. explica ce-i cu principalele partide georgiene de la a la z – structura, istorie, ideologie, legislatie, organizatie interna, radacini etc etc. oarecum prea enciclopedica si seaca. si nu o termini decat daca CHIAR te intereseaza ce-i cu partidele un georgia.
Irina Mosesova – Armiane Baku: bytie i ishod: carte despre expulzarea armenilor din baku. plina de emotii, deseori patetica. oarecum propagandistica. uitati de obiectivitate, dar utila ca sa-ti fati o imagine de sentimente si “stakes” implicate in relatiile dintre armenia si azerbaijan.

aleksei mukhin – pokolenie 2008: nashi i ne nashi: ma mira doua lucruri. 1) de ce cineva se mai oboseste sa scrie texte de o calitate atat de proasta? 2) cum de se gasesc edituri care publica asa ceva?

Umberto Eco – “The Mysterious Flame of Queen Loana” – lectura calma. cartea nu te preseaza sa o termini. dar are o atmosfera interesanta. merita citita, dar fara asteptari exagerate.

Anthony Burgess – A Clockwork Orange – lectura interesanta. despre cum este manipulat creierul unui fost criminal -pentru ca acesta sa nu mai poata comite acte violente.

Viktor Pelevin – dialektika perehodnogo perioda iz niotkuda v nikuda. nu am mai citit pelevin de pe vremurile generatiei p. quite fun. in special glumele despre fsb, fata de care pelevin este destul de crud.

pentru cei interesati: o editie speciala a Caucaz.com despre politica europeana de vecinatate si caucazul de sud si un articol scris de mine despre UE si conflictele din regiune: in cateva zile trebuie sa apara si versiunea engleza. nimic nou pentru cei interesati.
scriu cu azerty. greu de tot.