iata un interviu despre situatia din jurul Kosovo, reuniunea ministeriala OSCE si alegerile din Rusia la Europa Libera in cadrul unei emisiuni saptamanale realizata pentru locuitorii din transnistria in romana si rusa, 3 decembrie 2007.
Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre de astăzi este analistul politic de la Londra, Nicu Popescu, cercetător la Consiliul european pentru relaţii externe, pe care l-am întrebat mai întîi care din evenimentele săptămînii trecute i s-au părut mai importante.

Nicu Popescu: „Cred că importantă este reuniunea ministerială a Organizaţiei pentru Cooperare şi Securitate în Europa – OSCE, sub preşedinţia Spaniei, care de fapt accentuează încă o dată criza majoră în care se află nu doar această organizaţie, ci şi relaţiile dintre Europa şi Statele Unite, pe de o parte, şi Rusia cu unii din partenerii săi postsovietici pe de altă parte. Nu cred că ne putem aştepta la asumarea de către această organizaţie a unui rol important în condiţiile reglementării transnistrene. În acelaşi timp, ministeriala a fost şi este un forum destul de important în care se încearcă găsirea unei soluţii pentru ieşirea din această criză legată de retragerea Rusiei din tratatul privind forţele convenţionale în Europa şi anume în acest context Moldova este probabil cel mai important element în aceste negocieri, pentru că Rusia a avansat mult mai mult în retragerea trupelor sale din Georgia, decît din Moldova şi în aceste condiţii, discuţiile privind ratificarea de către statele membre ale NATO a tratatului privind forţele convenţionale în Europa, de fapt, se învîrt în jurul Republicii Moldova şi retragerii trupelor ruse din Moldova şi regiunea transnistreană a Republicii Moldova”.

Europa Liberă: Tot săptămîna trecută s-a încheiat ultima rundă de negocieri în privinţa statutului Kosovo, ultima înainte de expirarea termenului limită – 10 decembrie – pe care comunitatea internaţională l-a acordat Belgradului şi Priştinei ca să ajungă la un compromis. Convorbirile, care au durat 3 zile, la Baden, Austria, au eşuat. Liderii albanezilor kosovari au declarat că Priştina acceptă numai independenţa deplină a Kosvo şi că se vor consulta în această problemă doar cu partenerii lor de la Washington şi Bruxelles. Pe de altă parte, premierul Serbiei, Voislav Koshtunica, a declarat că viitorul Kosovo trebuie să-l decidă numai consiliul de securitate al ONU. În cazul declarării unilaterale a independenţei, Belgradul ameninţă Kosovo cu o blocadă economică totală, sistarea livrărilor de energie electrică şi a călătoriilor. L-am întrebat pe analistul politic de la Londra Nicu Popescu la ce evoluţii ne putem aştepta în problema Kosovo şi cît de reale I se par avertismentele Moscovei că, în cazul separării Kosovo de Serbia, Rusia va recunoaşte , independenţa republicilor nerecunoscute din spaţiul post-sovietic.

Nicu Popescu:“În realitate, chiar dacă există această senzaţie de criză majoră în jurul Kosovo, acum, mai mult sau mai puţin scenariul evoluţiilor din jurul Kosovo este clar. Cel mai probabil, Kosovo va declara independenţa în februarie-martie, la puţin timp după desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din Serbia. Pentru simplul fapt că comunitatea internaţională şi Uniunea Europeană nu doresc să submineze şansele forţelor pro-europene din Serbia printr-o recunoaştere devreme a independenţei Kosovo. În al doilea rînd, este practic sigur că independenţa Kosovo va fi recunoscută de Statele Unite şi practic toate statele din UE – 25 sau 26 din totalul celor 27 ţări membre. Există temeri că Federaţia Rusă ar putea întreprinde anumiţi paşi, care ar putea sugera un nivel de recunoaştere a Abhaziei. În privinţa Transnistriei, Rusia va încerca să folosească precedentul Kosovo pentru a obţine anumite concesii în procesul de reglementare transnistreană, însă este practic sigur că independenţa Transnistriei nu va fi recunoscută de către Federaţia Rusă”.

Europa Liberă: Analistul politic de la Londra, Nicu Popescu, este de părere că procesul declarării independenţei Kosovo va coincide probabil cu perioada alegerilor prezidenţiale din Rusia, din martie anul viitor, ceea ce ar putea radicaliza discursurile naţionaliste, dar, totodată, va reduce marja de manevră a clasei politice ruse. Între timp, pe 2 decembrie, în Rusia au avut loc alegeri parlamentare. Scrutinul a fost organizat şi în stînga Nistrului, în ciuda protestelor Chişinăului şi acuzaţiilor de amestec în treburile interne ale Moldovei. Principalul favorit al cursei electorale a fost partidul Rusia Unită, care l-a avut în fruntea listei pe preşedintele Vladimir Putin. În ce măsură alegerile în Duma de Stat de la Moscova ar putea influenţa procesul reglementării transnistrene, l-am întrebat pe expertul de la Londra:

Nicu Popescu: „Nu este foarte clar în ce măsură alegerile în Federaţia Rusă ar putea contribui la reglementarea conflictului transnistrean. Pe de o parte, dacă Putin reuşeşte să-şi consolideze puterea personală, după retragerea formală de la preşedinţie, atunci, mai mult sau mai puţin procesul de reglementare transnistreană va avansa în aceeaşi direcţie, în care avansează acum, spre o apropiere, probabilă, între Federaţia Rusă şi Moldova, dar în cadrul unei soluţii care ar include şi acordul Uniunii Europene şi al Statelor Unite. Un al doilea scenariu s-ar întîmpla în cazul în care modelul de tranziţie a puterii în Federaţia Rusă, dorit de preşedintele Putin, nu va funcţiona conform intenţiilor sale şi atunci cred că Federaţia Rusă ar putea fi consumată mult mai mult de luptele din interiorul elitelor politice şi din interiorul Kremlinului pentru următorii 2-3 ani, ceea ce bineînţeles va limita capacitatea Federaţiei Ruse de a lua nişte decizii serioase în privinţa reglementării transnistrene. În orice caz, Federaţia Rusă de astăzi nu are interesul şi dorinţa de a susţine o reglementare viabilă a conflictului transnistrean, ci este motivată în primul şi în primul rînd de dorinţa de a-şi consolida influenţa sa în întreaga Moldovă”.

Europa Liberă: Opinia invitatului emisiunii noastre, expertul de la Londra Nicu Popescu, cercetător la Consiliul european pentru relaţii externe.