acum vreo doua saptamani revenind de la praga am dat si de un sondaj de opinie din azerbaijan in 2007 (de friedrich ebert stiftung).  Intrebarea: “care problema va preocupa cel mai mult?” – pe primul loc iese Nagorno-karabakhul cu 53% din respondenti. 62% din respondenti NU sunt gata sa accepte nici un fel de compromis cu NK. in unul din sondajele recente din RM (are cineva cumva sondajul vox populi din septembrie 2008 in varianta electronica?!) descoperisem ca diferendul transnistrean este problema numarul 1 pentru vreo 2% din populatie, si intra in top 3 al preocuparilor pentru 12% din cetatenii RM (pe cand coruptia, inflatia si starea economica a tarii – e de vreo 60-65%). in lista prioritatilor pentru cetateni problema transnistreana era cam pe locul 8. in plus, 59% din cetatenii RM (sondaj IPP) nu vor sa achite datoria Transnistriei de 1.5 miliarde de dolari pentru gazul rusesc consumat.  apropo,  sondajul IPP nici macar nu plaseaza transnistria printre problemele care ar trebui sa ii ingrijoreze pe moldoveni.

va sugerez sa faceti un experiment: intrebati parintii/rudele/prietenii vostri daca sunt gata sa plateasca timp de vreo 4-5 ani cate 500 lei pe luna pentru achitarea datoriei transnistriei fata de gazprom. cine este gata sa plateasca pentru reintegrare? intrebare desigur retorica.

apropo, o alta diferenta dintre azerbaijan si moldova e ca vreo 60% din azeri cred ca tara se misca intr-o directie buna, pe cand in moldova 52% cred ca tara se misca in directia proasta – anume din aceasta cauza voronin va pleca, iar aliev va ramane la presedintie inca mult timp.

acum doi ani am scris un articol despre faptul ca Igor Smirnov este principalul arhitect al politicii externa ai RM de la independenta incoace. elitele din RM raman mult prea obsedate de problema transnistreana. guvernul este interesat sa foloseasca transnistria ca paratrasnet pentru problemele economice… dar opozitia? ramane la fel de obsedata de problema transnistreana, in loc sa atace frontal acele probleme care il preocupa intr-adevar pe cetateanul de rand.

si tom de waal – un jurnalist care scrie despre conflictele din caucaz de multi multi ani (si chiar are interdictie de a intra in federatia rusa din cauza articolelor despre cecenia) tocmai a fost in moldova si este oarecum surprins de realitatile foarte diferite.

acum divertisment. cateva filme foarte interesante despre conflicte teritoriale. the battle for algier de pontecorvo. poate fi usor descarcat pe internet. despre cum francezii au operatiunea militara impotriva FLN (frontul de eliberare national din alger), dar au pierdut razboiul pentru Algeria alienand populatia prin actiunile lor. pentagonul a foslosit acest film pentru a instrui soldatii americani care pleaca in iraq. iata si prezentarea filmului:

“How to win a battle against terrorism and lose the war of ideas. Children shoot soldiers at point-blank range. Women plant bombs in cafes. Soon the entire Arab population builds to a mad fervor. Sound familiar? The French have a plan. It succeeds tactically, but fails strategically. To understand why, come to a rare showing of this film.”

cand am fost in iulie in georgia, o buna cunostinta – misha mirzeishvili – mi-a dat un dvd cu niste documentare foarte interesante pe care le in jobul sau anterior la studio re. conceptul este interesant. doi georgieni merg sa faca un documentar in abkhazia despre abhazia. apoi doi abhazi vin in georgia sa faca un documentar despre refugiatii georgieni din abhazia. apoi, si georgienii si abhazii merg sa faca un film impreuna in karabah (si irlanda de nord). filmele pot fi descarcate aici. merita vazute – abkhazia- storona konflikta (2004), ojidanie, 10 let spusta (2004) si karabakh (2004).