nicu popescu

Interviu HotNews.ro
10 aprilie 2009
Reporter: Occidentul este acuzat de lipsa de reactie la ceea ce se intampla in Republica Moldova. Cum apreciati dvs. reactia lumii occidentale?
Nicu Popescu: Asa este, Occidentul nu a reactionat si nu a fost suficient de activ in primele doua zile ale protestelor. Occidentul a subestimat gravitatea situatiei si potentialul de escaladare a situatiei.

Reporter: Care ar putea fi explicatia privind aceasta atitudine, de ce a avut aceasta reactie? OSCE a spus ca alegerile s-au desfasurat in conformitate cu regulile democratice, declaratiile SUA si Europa au fost de neimplicare, au facut doar apel la calm.
Nicu Popescu: Este o combinatie de mai multi factori: in primul rand, ceea ce a limitat capacitatea de interventie diplomatica a Uniunii Europene a fost faptul ca misiunea OSCE a avut o apreciere pozitiva a procesului electoral si a alegerilor. Astfel a devenit mult mai dificila interventia cu niste argumente din partea Uniunii Europene.

In al doilea rand, cred ca multi se asteptau la o victorie a comunistilor, aceasta victorie nu parea deloc implauzibila, si in acest sens exista si tentatia de a crede, acceptand ca au fost posibile fraude, acestea nu au influentat rezultatul electoral final. Aceste realitati limiteaza actiunile pe care le-ar fi putut intreprinde Occidentul.

Si in al treilea rand, escaladarea foarte rapida a violentelor de la Chisinau a pus in garda Occidentul, care – in lipsa unor informatii clare – nu putea interveni cu mesaje clare, din simplul fapt ca nimeni nu intelegea ce se intampla nici la Chisinau si cu atat mai putin in afara lui.

Cred ca cel mai grav este esecul Occidentului de a interveni dupa declansarea violentelor, cand au existat informatii foarte multe despre existenta unor abuzuri ale politiei, care in mod nediscriminatoriu a luat masuri impotriva mai multor protestatari, indiferent daca acestia au participat sau nu la distrugeri si violente. Cred ca Occidentul ar fi trebuit sa aiba o reactie mai clara fata de torturile aplicate de politie, fata de limitarea discretionara a libertatilor cetatenilor din Republica Moldova: dreptul la informatie, accesul la libera circulatie.

Reporter: Ce ar trebui sa faca Occidentul acum, ce atitudine ar trebui sa aiba?
Nicu Popescu: In cazul Republicii Moldova, Occidentul are doua prioritati: stoparea si limitarea abuzurilor antidemocratice impotriva moldovenilor si tentativa de a aseza fortele politice, opozitia si puterea, la masa negocierilor pentru a gasi o solutie politica.

Uniunea Europeana este implicata practic exclusiv in negocierea politica pentru iesirea din criza, dar abia acum incearca sa acorde o atentie si mai sporita si nu a acordat atentie situatiei incalcarii drepturilor omului. Reprezentantul special al UE este la Chisinau de miercuri, iar Uniunea Europeana a facut deja doua declaratii. Una prin Javier Solana. O alta, foarte importanta, a venit din partea Troicai presedintiilor UE (incluzand Franta si Suedia, nu numai presedintia ceha, ceea ce a oferit acestei declaratii o greutate diplomatica mult mai mare), pentru a normaliza relatiile cu Romania.

UE nu a fost concentrata pe abuzurile antidemocratice, dar acum a reactionat si nu a ramas indiferenta deteriorarii relatiilor dintre Republica Moldova si Romania.

Romania trebuie sa ceara partenerilor europeni sa fie la fel de vizibili in condamnarea evenimentelor, precum Moscova isi exprima sprijinul pentru Voronin.

Reporter: Reactia intarziata a UE este si un rezultat al eforturilor diplomatice ale Romaniei? In opinia publica exista intrebarea cum ar fi trebuit sau cum trebuie sa reactioneze Romania in conditiile in care este acuzata de Chisinau de orchestrarea revoltelor de acolo, in care ambasadorul i-a fost declarat persona non grata si nu exista niciun fel de comunicare diplomatica intre Bucuresti si Chisinau?
Nicu Popescu: Romania trebuie sa ceara public dovezi in fata acestor acuzatii care implica statul roman, in conditiile in care nu a fost prezentata practic nicio proba. Romania trebuie sa isi ofere si disponibilitatea de a discuta public aceste probe si sa coopereze cu Republica Moldova in cazul in care aceasta are dovezi clare ca cetateni romani ar fi fost implicati in aceste violente. In acest fel Romania se va putea distanta de aceste acuzatii.

In al doilea rand, Romania trebuie sa fie foarte activa, cerand partenerilor sai europeni ca ministrii de externe ai tarilor UE sa isi exprime ingrijorarea fata de situatia din Moldova, prin apeluri telefonice adresate guvernului de la Chisinau. In ultimele zile, Rusia a trimis practic zilnic mesaje de sprijin pentru guvernul comunist de la Chisinau, prin convorbiri telefonice intre Medvedev si Voronin, prin delcaratii ale Ministerului de Externe. UE nu s-a vazut foarte activa in aceste zile. Romania ca stat insa trebuie sa ramana cat mai prudenta in declaratii publice.

Reporter: Uninea Europeana nu este foarte activa in acest moment si pentru ca acum sunt sarbatorile de Pasti in lumea occidentala, in Bruxelles si in capitalele europene este vacanta.
Nicu Popescu: Exact, asa este. Din pacate, in decurs de un an este a treia criza majora la granitele Uniunii Europene, in care UE este in vacanta: razboiul din Georgia in august, criza gazului in ianuarie si acum Republica Moldova. Fiecare perioada de vacanta a UE din ultimul an a avut parte de o criza majora.

Reporter: Coincidente.
Nicu Popescu: Cel putin in cazul Ucrainei si Moldovei, da. In cazul Ucrainei contractele de gaz se negociaza in ianuarie si criza gazelor se intampla intotdeauna in ianuarie, in cazul R. Moldova nu cred ca s-a gandit cineva cand a stabilit data alegerilor ca se vor intampla aceste evenimente.

Reporter: Ramanand la coincidente, sunt protestele din Georgia si cele din Moldova o coincidenta? Una in sfera de influenta a SUA, cealalta a Moscovei, este o intamplare situatia actuala? Este plauzibila ideea unui troc pentru mentinerea statu quo ante?
Nicu Popescu: Nu, nu cred acest lucru. Evolutia evenimentelor atat din Georgia, cat si din R. Moldova sunt dictate de realitati interne, urmaresc un calendar politic intern si orice troc intre SUA si Rusia seamana cu teoria conspiratiilor.

In cadrul Republicii Moldova, principalul actor ramane Uniunea Europeana, iar aceasta nici nu intentioneaza sa discute cu Rusia in termenii delimitarii unor sfere de influenta, pentru simplul fapt ca UE este mult mai interdependenta cu vecinii sai din est decat este America.

Unul dintre pericolele pentru UE este urmatorul: cu cat mai autoritar va deveni sistemul politic din Moldova, cu atat mai mare va fi presiunea asupra Romaniei de a elibera si mai multe pasapoarte romanesti si cu atat mai mare va fi disperarea cetatenilor moldoveni de a obtine cetatenie romana. Deci un sistem autoritar de guvernare in Moldova va submina mai mult decat orice statalitatea Moldovei. In cazul unui scenariu negativ, UE s-ar putea trezi cu o situatie in care Republica Moldova ar fi un satelit rusesc cu zeci sau poate chiar sute de mii de cetateni UE. UE nu poate face abstractie de aceasta realitate. Este unul dintre motivele pentru care trebuie sa fie mult mai prezenta in gestionarea acestei crize din Moldova.

Rusia forteaza dependenta de Moscova si izolarea europeana in schimbul ajutorului economic.

Reporter: Situatia economica a Moldovei este extrem de dificila. Dupa ce trece criza, autoritatile vor trebui sa se ocupe de asta. Va apela Moldova la un imprumut rusesc si care va fi pretul?
Nicu Popescu: In ultimele luni Moldova a fost afectata de criza, insa guvernul a facut un efort enorm sa ascunda aceasta situatie, in scopuri electorale. Acum guvernul trebuie sa faca fata crizei. Din cate imi dau seama Rusia promite sprijin si sugereaza Chisinaului ca se va putea descurca fara sprijin occidental. Eu am dubii foarte serioase din mai multe motive: Rusia promite practic tuturor statelor din CSI ca este gata sa le ajute pe perioada crizei, dar foarte putine din aceste promisiuni au fost realizate.

Rusia discuta un credit de 5 miliarde de dolari cu Ucraina de cateva luni, insa probabil conditiile politice impuse de Rusia sunt prea mari. In cazul Belarus, Moscova ofera sprijin, dar iarasi in schimbul unor conditii politice foarte dure, precum preluarea controlului asupra companiei energetice sau Beltransgaz.

Rusia nu este deloc un partener usor, nici FMI nu este, dar cel putin FMI are niste reguli ale jocului transparente si clare pe care le respecta. Pe cand Rusia de cele mai multe ori forteaza statele din CSI sa faca compromisuri pe care nu si le doresc, sa devina cat mai dependente de Federatia Rusa si cat mai izolate de statele europene. Cu cat sunt mai izolate, cu atat mai brutale sunt presiunile rusesti.

Reporter: Isi poate asuma Moldova asta?
Nicu Popescu: Daca Moldova crede ca isi poate asuma izolarea internationala pentru a intra in parteneriat cu Rusia, greseste foarte mult. Peste 50 la suta din comertul extern al Moldovei este cu Uniunea Europeana, in timp ce doar 15 la suta este cu Rusia.

Comunistii vor fi castigatorii crizei

Reporter: Evenimentele sunt in desfasurare, este greu de prognozat, dar totusi la ce ne putem astepta dupa criza in Moldova?
Nicu Popescu: Comunistii au fortat opozitia intr-o situatie in care orice ar face aceasta, are de pierdut. Daca opozitia scoate oamenii in strada, printre acestia vor fi infiltrati provocatori care vor genera violente si atunci vom avea din nou interventia fortelor de ordine, iar daca opozitia nu scoate protestatarii in strada atunci merge spre o acceptare de facto a situatiei neconstitutionale in care presedintele Voronin va ramane de facto presedintele statului in viitorul apropiat. Iar asta va duce pe termen mediu la si mai multe crize si violente in R. Moldova.

De pe urma acestui scenariu nu are practic de castigat nimeni in Moldova, Partidul Comunist are suficiente persoane competente, inteligente, tinere, europenizate, care nu au absolut niciun interes ca R. Moldova sa fie izolata european.

Reporter: La cine va referiti exact?
Nicu Popescu: O buna parte din lista de candidati ai partidului la parlamentare: presedintele Parlamentului Marian Lupan, premierul Zenaida Greceanii, ministrul de externe Andrei Stratan, ministrul economiei Igor Dondon, chiar si consilierul presedintelui Voronin, Marc Tcaciuc, ministrul reintegrarii Vasile Sova. Toti acesti oameni sunt buni specialisti care pot gandi strategic, care vor un viitor politic in Republica Moldova, care vor ramane relevanti pentru politica din Republica Moldova pentru urmatorii 20 sau poate chiar 30 de ani. Ei nu au niciun interes ca Moldova sa fie izolata.

Reporter: Dar au suficienta forta sa contracareze optiunile represive ale colegilor lor din partid?
Nicu Popescu: Acum exista o rectie antieuropeana a guvernului, dar cred ca ar trebui sa se calmeze si sa se gandeasca la implicatiile strategice ale actiunilor din aceste zile si din saptamanile ulterioare. Practic cele mai vizibile personalitati din Partidul Comunist nu au interesul ca Moldova sa fie izolata european, sa devina un nou Belarus.

Nici macar presedintele Voronin nu are acest interes. Bilantul lui din ultimii ani este mai degraba pozitiv. Au fost abuzuri, au fost complicatii, dar presedintele Voronin a contribuit  la consolidarea statalitatii Republicii Moldova, la o politica mult mai coerenta in problematica transnistreana. El are un anumit bagaj pozitiv cu care incearca sa intre in istorie, insa realitatea este ca istoria il va judeca nu in baza a ceea ce a facut in ultimii 8 ani, ci in baza a ceea ce face acum si de acum inainte. Emotiile trebuie lasate la o parte si elita de la Chisinau trebuie sa se gandeasca mai bine la consecintele actiunilor actuale pentru Republica Moldova.

Reporter: Exact. Si in ciuda dorintei de a nu se izola de Europa care credeti ca va fi atitudinea acesteia dupa aceste zile in care la Chisinau s-au incalcat drepturi democratice evidente?
Nicu Popescu: In realitate nimeni nu stie ce se va intampla in aceasta dupa-amiaza sau maine, nici guvernul, nici opozitia si cu atat mai putin Uniunea Europeana.