Ucraina: ai dreptate, insa iata cateva nuante. puterea economica a fost mult mai “demonopolizata” si deconcentrata inca de pe perioada lui Kuchma (sistemul de guvernare al caruia partial se baza pe rolul de arbitru intre cateva centre de putere economica). deci Ucraina chiar in perioada Kuchma, in plan economic, era mai pluralista decat MOldova azi. Paralela cu Romania in 96-2000. foarte valabila. marea diferenta e ca acum putem spune cu certitudine ca Romania a beneficiat din acel sistem, pe cand saga Ucrainei inca nu s-a terminat. S-ar putea ca peste 10 ani – sa putem spune acelsi lucru despre Ucrain 2004-2009 ca si despre Ro in 1996-2000. dar inca nu stim. Problema cu Ucraina e ca aceasta a pierdut mai multe oportunitati. in 96-2000 Romania a avut 3 guverne, dar O SINGURA COALITIE care implementa mai mult sau mai putin un singur program de guvernare si reforme. pe cand Ucraina a avut in ultimii 4 ani si ceva diferite coalitii…

Minoritatile… UDMR a facut parte din coalitie. In cazul Ucrainei la cine te referi drept minoritati? la romani si gutuli? sau la rusii din Crimea? oricum in cazu Ucrainei problema nu tine de minoritati, ci de faptul ca insasi ucrainenii sunt foarte divizati. mai divizati decat in Md (si sprijinul pentru integrarea in UE in Ucr e mai jos decat in Md).

si alta intrebare: ce importanta au avut minoritatile nationale in Ro 96-2000 si Ucraina post-oranj? Au contribuit la demonopolizare sau cum? Minoritatile din Moldova probabil se aseamana dupa comportament politic mai mult celor din Ucraina decit celor din Ro – cum ar afecta asta scena politica MD in urmatorii citiva ani?

Imi plac mult analizele tale. Hai salut

1) Factori Demografici. Ideea ca PCRM-ul este partidul “pensionarilor” a devenit un cliseu, insa faptul ca nivelul de sustinere a partidului are o corelatie pozitiva puternica cu varsta este indisputabil. Ca rezultat, tendinta “naturala” a PCRM-ului este sa fie in declin. Aceasta problema a afectat si alte partide bazate pe nostalgie (cum ar fi PSD din Romania), insa diferenta intre generatii este mai pronuntata in RM decat in statele vecine.

2) Lupta pentru centru-stanga. PCRM-ul nu monopolizeaza spatiul de centru-stanga a spectrului politic. Daca partidul va reusi sa se reformeze el va fi nevoit sa concureze direct cu celalte partide social-democrate: cu PSD-ul, si special cu PD-ul. In acesta situatie absolut nu este clar ca PCRM-ul ar avea un avantaj hotarator fata de oponentii lui.

3) Fragilitatea electoratului PCRM-ului. De exemplu, o mare parte din populatia rusofona considera ca era in interesul lor ca PCRM-ul sa ramana la guvernare mai mult datorita la perceptia lor negative asupra partidelor de opozitie (cele din urma fiind vazute ca forte mai nationaliste), si mai putin la o oarecare convergenta a intereselor acestor alegatori cu principiile PCRM-ului. Acum cand PCRM-ul va trece in opozitie este posibil ca multi din acestea sa opteze pentru partide care le reprezinta interesele mai direct, cum ar fi partide de genul Rodina.

Ca rezultat la aceste considerente, eu consider ca doar urmatoarele doua scenarii sunt probabile: 1) PCRM-ul s-ar putea destrama, multi din membrii partidului trecand la PSD sau PD, sau 2) PCRM-ul ar putea incepe un proces de stagnare care s-ar stopa doar cand nivelul de sustinere a PCRM-ului se va stabiliza undeva sub 15% (cum si s-a intamplat cu Partidul Comunist din Rusia).