din aprilie incoace intreaga (fosta) opozitie este numita opozitia liberala… probabil din cauza faptului ca pldm si pl au sintagma de ‘liberal’ in titlu. si eu, scriind postul anterior despre paradoxul lui marian lupu am folosit de cateva ori cuvantul ‘liberal’ (apropo, cati din cei care afirmau cu spuma la gura ca acesta este cal troian comunist, mai cred la fel? nu prea aud nici unul…) in cazul specific al RM – problema cu sintagma de ‘opozitia liberala’ sau, acum ‘viitoarea guvernare liberala’ e ca aproape nici unul din partidele respective nu este liberal. moldova noastra si urechean intotdeauna s-au pozitionat ca un fel de sociali-democrati de centru sau centru stanga. in orice caz daca cineva spunea ca urechean e liberal acum un an – ar fi fost luat in ras. cu pdm – e la fel de simplu. ei singuri afirma ca sunt social-democrati de centru stanga (desi lupu, lazar, popov si serebrian- au toate atributiile unor liberali). mai dificil e cazul pl-ului. cel mai liberal partid prin titlu. insa personal nu prea vad nimic liberal la pl. program economic liberal – nu prea vad. sandu culiuc s-a ocupat de acest subiect in detalii si a ajuns la concluzia ca: ‘programul Partidului Liberal este tot atât de departe de liberalism economic precum PCRM este departe de marxism’. si nici in probleme sociale (vezi mai jos) – mihai ghimpu si liberalismul nu par sa mearga alaturi. in probleme nationale, istorie, atitudini fata de minoritati – pl-ul este un partid conservator, nu liberal. deci pl-ul are o denumire liberala, dar putin liberalism. pldm-ul – ramane de vazut. nu exclud ca programul de guvernare al aliantei pentru integrare europeana va fi destul de liberal. dar ramane de vazut cum se va implementa acesta. pana atunci – utilizarea sintagmei de liberal fata de fosta opozitie este destul de aleatorie.

liberalismul confuz

problema cu sintagma de ‘liberal’ insa este mult mai globala. aceasta notiune este destul de artificiala pentru ca exista si are vreun anumit sens doar intr-un context specific national. problema e ca nu exista ‘liberalism’, ci ‘liberalisme’. in europa am putea diviza doua tipuri de liberalism in politica: liberalismul economic (deregulare, redistributie minima, impozite mici etc) si liberalismul social (care se refera la chestii de societate, nu socialiste) – definit ca o miscare anti-conservatoare: atitudine toleranta fata de  multiculturalism, emigratie, homosexuali, minoritati, promovarea drepturilor femeii, separarea religiei de stat, rolul bisericii etc.

in majoritatea statelor europene si sua – exista foarte putine partide care combina ambele liberalisme. de cele mai multe ori partidele de dreapta – care tind sa fie liberale in politicile economice, sunt ne-liberale si conservatoare in plan social. este vorba de familia partidelor “populare” si eventual “crestin democrate”. acestea sunt, de cele mai multe ori liberale in plan economic, dar nu social (avan atitudini conservatoare, anti-liberale, fata de imigratie, rolul bisericii in stat, aderarea turciei la ue, gay, rolul valorilor crestine in societate etc)

totodata, majoritatea partidelor de stanga – social-democrate – sunt de fapt mult mai liberale in chestiuni sociale (mai tolerante fata de imigrare, mai seculare, mai multiculturale etc). anume din aceasta cauza in contextul american sintagma de “liberal” se aplica partidului democrat care se afla mai la stanga de partidul republican (grand old party – conservator). pe chestiuni sociale – migratie, religie, egalitatea genurilor etc – anume stanga socialista tinde sa fie mai “liberala” decat dreapta.

deci in majoritatea statelor europene stanga e liberala pe chestiuni sociale, iar dreapta e liberala pe chestiuni economice.

stanga vs dreapta

insa, situatia e si mai confuza pentru ca aceste termene – inclusiv “dreapta” si “stanga” – de fapt au si ele valoare doar intr-un context pur national. unde este dreapta si unde este stanga depinde exclusiv de unde se afla centrul de gravitate politic in fiecare stat in parte. de exemplu stanga din marea britanie (labour) este mai la dreapta decat “dreapta” din franta (care este mai socialista decat socialistii britanici). si dreapta germana (cdu) e, pe alocuri, mai la stanga decat stanga olandeza sau suedeza (mai deschise notiunilor de comert liber international, de exemplu). or, stanga daneza este mult mai anti-imigratie (de dreapta) decat majoritatea partidelor de dreapta europene. iar in marea britanie partdidul liberal-democrat (al treilea ca importanta) este cel mai de stanga partid britanic (mai la stanga decat socialistii “labour”).

in unele state notiunile de dreapta-stanga in general nu mai  denota nimic. in ungaria de exemplu partidul socialist maghiar (mszp) este mai liberal atat in chestiuni economice, cat si sociale decat conservatorii Fidesz. acum cativa ani socialistii maghiari vroiau sa privatizeze spitalele (masura ultra-liberala), iar conservatorii se opuneau. iar SzDSz-ul maghiar este unul din putinele partide europene care combina ambele liberalisme – si cel economic, ci cel social.

din aceasta cauza intrebarea “esti de dreapta sau de stanga” practic nu are rost in context european. ea are rost doar intr-un context pur national. eu, personal, as vota stanga in italia, marea britanie, ungaria sau danemarca; dar dreapta in germania, franta, bulgaria, slovacia sau cehia.

in moldova, insa, practic toate partidele sunt oarecum liberale in plan economic (chiar si pcrm), social-democrate in declaratii si proramuri, si practic toate partidele si fortele politice sunt ne-liberale pe chestiuni sociale (deci conservatori). cam aceasta este istoria confuza al liberalismului…