de sarbatoarea limba noastra… ma irita vaicarerile ca limba romana s-ar fi aflat in asediu, pe cale de disparitie, sub presiunea limbii ruse, a inculturii etc. prostii. limba romana pe teritoriul actual al RM a supravietuit aproape 200 de ani in imperiul rus, si apoi urss. romana a supravietuit, si, la fel de important, si-a pastrat identitatea de limba romaneasca. a fost o tentativa prin anii 30 de a crea o moldoveneasca distincta de limba romana (cu ‘gatlegau’ in loc de cravata, ‘cale sherodrumnica’ in loc de cale ferata etc), dar acea tentativa a esuat. chiar in conditiile unui regim stalinist. daca a supravietuit atunci – va supravietui si acum. in conditiile unui stat independent, suveran etc.

rusificarea in urss

in conditiile urss limba romana a fost mult mai rezistenta fata de rusificare decat majoritatea absoluta a celorlalte limbi din alte republici. nivelul de rusificare nu doar in belarus si ucraina, dar si in azerbaijanul urban (baku), kazahstan, kyrgyzstan, tajikistan, turmenistan a fost mult mai inalt. in toate aceste tari – proportia de kazahi sau azeri rusificat, care NU vorbesc propria limba deloc este mult, mult mai mare decat in Moldova. personal nu stiu decat foarte, foarte putini moldoveni care nu stiu romana, dar azeri, kirghizi sau kazahi din acestia sunt foarte multi. si frontiera lingvistica clara dintre rusa si romana – a fost un factor ce a contribuit la  supravietuirea limbii romane (si a erodat drastic limbile ucraineana si belorusa). in abhazia din cele cca 70.000 de abhazi existenti – jumatate nu stiu abhaza.

statele baltice, armenia si georgia – sunt mai putin rusificate decat moldova. statele baltice – sunt un caz aparte. in georgia si armenia explicatia e ca acestea au limbi si alfabete codificate de peste o mie de ani, o biserica autohtona puternic ancorata in psihicul si cultura locale, populatie rurala, si mai ales faptul ca ambele republici erau practic mono-etnice. armenia era de vreo 85%-90% – armeni (acum e 98% dupa expulzarea azerilor). iar georgia – formal 2/3 din republica erau georgieni, insa minoritatile abhaze, armene si azere traiesc concentrat si izolat de restul georgiei. restul teritoriului georgian, inclusiv tbilisi – erau aproape mono-etnice si mono-lingve. in moldova insa minoritatile erau dispersate geografic, iar chisinaul – predominant rusofon. anume din aceasta cauza armenia si georgia sunt mai putin rusificate.

mai aproape de casa? gagauzia. in gagauzia vreo jumatate din populatie nici nu vorbeste gagauza. in 30 de ani – nu stiu ce va fi cu gagauza. asta da – limba in stare de disparitie.

rusificarea in chisinau

acum de chisinau. de fapt este pentru prima data in vreo 150 de ani cand in Chisinau vorbitorii de romana sunt majoritari. si proportia vorbitorilor de romana creste. in 1907 – 52% din populatia chisinaului erau evrei (predominant rusofoni), peste 30% – rusi/ucraineni, si vreo 14% – moldoveni. in perioada interbelica – si atunci doar cca 30% erau moldoveni/romani, cca 30% evrei, si restul rusi/ucraineni. spre 1990 – balanta moldoveni – vorbitori de rusa se apropia de 50/50. iar acum moldovenii sunt majoritari in Chisinau. pentru prima data in cca 150 de ani. proportia de minoritari care vorbesc romana in Moldova e probabil mai mare ca niciodata in ultimii 200 de ani. este prima data in istoria orasului chisinau (fac diferenta de ’satul’ chisinau cu 9.000 de oameni de pana in 1812) cand vorbitorii de romana sunt majoritari.

da – rusificarea exista. moldovenii folosesc o sumedenie de rusisme. dar si rusii din moldova folosesc o sumedenie de moldovenisme (lucru pe care moldovenii nu il remarca). si lituanienii folosesc o sumedenie de rusisme (mai putine decat in moldova).

moldoveneasca=romana

si faptul ca ‘moldoveneasca’ literara este identica cu romana literara – este o realizare istorica. in asia centrala limbile turcice de alta data au devenit limbi separate – kazaha, uzbeka, kyrgyza, si turkmena. dialectul tajik al limbii persane a fost codificat si a devenit o limba aparte – tajika. turceasca din caucazul de sud a devenit azera – apropiata, dar totusi distincta de turceasca. finlandeza vorbita in karelia a devenit karela. si in macedonia – dialectul local al limbii bulgare a fost codificat si a devenit limba aparte (care se scrie si se vorbeste totusi diferit de bulgara). pe acest fundal – limba romana din basarabia/rssm/rm este bine mersi. pana si voronin si pcrm recunosc ca limbile romana si ‘moldoveneasca’ sunt aceeasi limba.

explicatia rezilientei limbii romane este partial si demografica. in aceasta regiune sunt cca 20 milioane de vorbitori de romana (impreuna cu romania, normal). asta nu se compara cu acei cca 200.000 de gagauzi dispersati in 3 state, 70.000 de abhazi jumatate din care nu-si vorbesc propria limba. chiar si estonia sau letonia sunt destul de vulnerabile. ambele state au cate 30-40% vorbitori de rusa, numarul de vorbitori de estona si letona este mic (800.000 si 1,5 mln respectiv)  si sunt chiar la hotarul rusiei. politica lingvista extrem de protectionista din aceste state are loc intr-un context demografic si geografic mai dezavantajant decat in cazul moldovei.

romana sau moldoveneasca?

raspunsul scurt e: ‘nu ma intereseaza’. liberal fiind (explic acest termen aici, si afirmatia nu are nimic de a face cu pl), consider ca oricine isi poate numi limba pe care o vorbeste asa cum doreste. esential e sa nu impuna propria optiune altora. daca cineva tine cu tot dinadinsul sa o numeasca ‘moldoveneasca’ – nu ma deranjeaza. eu personal vorbesc romana. insa eu pot decide pentru mine, si nu vreau sa impun propria optiune altcuiva. respect dreptul oricaruia sa-si numeasca propria limba asa cum doreste, dar vreau sa-mi fie respectate si mie drepturile. nu vreau ca voronin sa-mi spuna ce limba vorbesc, dar din acest motiv nu ii voi spune nici eu lui cutare cutarescu ce limba vorbeste el.

oricum, nu ma preocupa deloc acest subiect al denumirii limbii. imi displace impunerea sintagmei de limba moldoveneasca, dar nu m-ar deranja daca constitutia rm ar fi mentionat romana/moldoveneasca ca scoatem acest subiect care agitat atata lume de 20 de ani. mintile lucide din moldova ar face bine sa isi foloseasca substanta cenusie pentru alte cauze – mai utile si mai actuale. limba romana a supravietuit in contexte politice mult mai brutale, atat in imperiul rus cat si in urss, inclusiv sfidand tentativa stalinista de a crea o ‘moldoveneasca autentica’. iar problema denumirii limbii ‘romana’ vs ‘moldoveneasca’ se va solutiona de la sine. nu prin impunere fortata a vreunor optiuni, ci din cauza faptului ca majoritatea tinerilor de astazi o considera romana si acest lucru va deveni treptat norma acceptata. viitorul limbii romane va depinde nu de capacitatea de impunere a acestei sintagme (cu atat mai putin de lamentarile actuale), ci prin educatie si dezvoltarea culturii.

problema limbii romane

romana nu este o limba asediata, nu este o limba in stare de disparitie. insa, exista doua probleme majore cu limba romana. prima este folosirea masiva a rusismelor. a doua – tine de faptul ca populatia moldoveneasca/romana inca nu a oferit un model cultural sau politic (abordat aici) atractiv minoritatilor din moldova prin care ar face atractiva invatarea limbii romane (si in pofida acestui fapt- o sumedenie de etnici ucraineni sau rusi din moldova vorbesc o romana foarte buna). dar aceste probleme nu au absolut nimic de a face cu disparitia limbii romane in Moldova. ambele probleme sunt cauzate nu de minoritarii ucraineni, rusi sau gagauzi din moldova, ci de moldoveni. care in loc sa-si vorbeasca limba, continua sa se lamenteze. cati din cititorii acestui blog incearca cu fermitate sa elimine rusismele din vocabularul lor zilnic?