Mon 12 Oct 2009
practic in toate statele (mai mult sau mai putin) democratice opozitia tinde spre pozitii ceva mai radicale, iar partidele de la guvernare au tendinta de a migra spre centru. observam acelasi lucru si in cazul moldovei. atat cu pcrm in 2001 cat si cu aie in 2009.
la o zi dupa alegerile parlamentare din 25 februarie 2001 l-am vazut pe vladimir voronin la posturile tv ruse (ort si ntv) vadit agitate ca alegerile din moldova au fost castigate de un partid care promitea ca va face limba rusa limba de stat si va adera la uniunea rusia-belarus. in acele interviuri voronin parea speriat, emotionat si absolut nepregatit de fericirea electorala ce i se pravalise pe proprii umeri si … nu a spus nimic. tentativele jurnalistilor rusi de a afla cand adera moldova la uniunea rusia-belarus se ciocneau de incercarile desperate ale lui vladimir voronin de a nu raspunde la acele intrebari. voronin inca nu avea incredere de sine caracteristica unui sef de stat atunci cand vorbeste cu mass-media, dar era absolut sigur ca NU vroia sa spuna nimic nici de limba rusa, nici de uniunea rusia belarus… omul a sarit peste noapte din opozitie in guvern. si tot peste noapte a facut un salt politic enorm spre centrul esechierului politic. mai tarziu adoptase si mesajul pro-european, nu a renuntat la aderarea moldovei la omc si patul de stabilitate (in mai-iunie 2001) si multe altele. cert e ca guvernarea comunista, cu toate abuzurile ei anti-democratice si coruptia ca-n codru, a fost mult mai centrista decat programul pcrm.
fast forward in 2009. il vedem pe mihai ghimpu care spune ca moldova va ramane in csi, o alianta pentru integrare europeana care nici cu jumatate de gura nu mai vorbeste de nato, o moldova invadata de emisari rusi (markov, naryshkin, lebedev)… si situatia paradoxala in care primul summit al presedintelui interimar ghimpu a fost summit-ul csi si intalnirea cu medvedev.
miscarea spre centru a partidelor care vin la guvernare este un fenomen binecunoscut. odata ajunsi la putere – majoritatea actorilor politici in statele demoratice se misca spre centru. obama care promitea o retragere aproape imediata a trupelor americane din iraq nu prelungeste doar prezenta acestor trupe, dar il si mentine la ministerul apararii pe robert gates – autorul asa-numitei “surge” (marire a numarului de trupe americane) in iraq din administratia bush.
probabil la fel de interesant e si faptul ca in moldova aceasta repozitionare a partidelor fata de “centru” incepuse chiar inaintea alegerilor. pcrm-ul venise cu un mesaj radical de parca erau pe baricadele revolutiei din 1905. pe cand majoritatea partidelor din fosta opozitie se miscase usor spre centru (cat face pledoaria lui dorin chirtoaca la gaguzia tv in limba rusa si drepturile minoritatilor).
October 12th, 2009 at 2:36 pm
Cred ca miscarea spre centru a AIE(si’n deosebi PL si PLD) se datoreaza, in opinia mea, retoricii si spereitorilor lui Voronin, pentru potolirea spiritelor tulburate de PCR in timpul guvernarii si in timpul campaniei electorale, cu “invazia si unirea cu Romania”, posibila deteriorare a relatiilor cu Rusia si cu minoritatile ruse, indeosebi”, “razboi civil”, NATO s.a.m.d.
Insa au cam uitat ca ei au fost votati anume pentru aceasta retorica (si indeosebi PL).
Alta cauza ar fi si electoratul PCR, care reprezinta cca 45% si nu este un electorat “de dreapta”, iar intr-o eventuala scadere a popularitatii(alegeri anticipate) PCR, unde ar merge acesti 45%?! doarde la Lupu.
Eu numai sper ca retorica lor centrista sa nu fie pe mult timp, caci asta deranjeaza, dar na, lupta politica nu prea are ideologii, mai ales la noi :|
October 12th, 2009 at 2:51 pm
sau cum s-ar spune: cultura guvernarii :)
October 31st, 2009 at 1:33 pm
Din punct de vedere politic, oricare guvernare (mai cu seama daca e de coalitie) incearca sa-si largeasca aria de manevra. Acest fapt il poate asigura doar centrul politic si nicidecum extremele.
In plus, guvernarea trebuie sa reprezinte toata populatia tarii si nicidecum numai alegatorii partidului/partidelor de la guvernare. Anume acest fapt impune guvernarea sa se plaseze pe centrul politic.
Cu alte cuvinte centrismul politic asigura durabilitatea si stabilitatea guvernarii, fiind un echilibru intre extreme (si lupul satul si oaia intreaga).
Eu singur nu-mi amintesc un guvern plasat pe una din extremele politice intr-un stat democratic sa-si duca mandatul pina la bun sfarsit (cu atat mai mult partidul/partidele care au guvernat sa invinga din nou alegerile).
October 31st, 2009 at 1:42 pm
Alexandru. nu neaparat.
AB: “Din punct de vedere politic, oricare guvernare (mai cu seama daca e de coalitie) incearca sa-si largeasca aria de manevra.”
- de fapt orice partid politic – de opozitie sau la guvernare – o face. aceasta “largire” nu se face neaparat miscandu-te spre centru. se poate face si pe extreme (pcrm in campania din martie 2009 si iulie 2009). guvernarea de coalitie CDU-FDP in Germania se va misca spre dreapta comparativ cu guvernarea de coalitie CDU-SDP. deci nu conteaza existenta coalitiei, ci CE TIP de coalitie. unele coalitii dincontra – imping spre extreme (guvernarea BJP in India). Uneori si prezenta unei opozitii puternice pe anumite segmete imping guvernele spre extreme – vezi miscarea spre dreapta a multor guverne (inclusiv labour, sarkozy, berlusconi etc) care incearca sa faca fata cresterii popularitatii partidelor anti-imigratie.
AB: “Acest fapt il poate asigura doar centrul politic si nicidecum extremele.”
- nu este adevarat. campaniile lui bush in 2004 si reagan (85 se pare) au fost bazate pe “galvanize the core” – mobilizarea extremelor si asigurarea prezentei acesteia la vot. centrul este mai mare – dar este si mai amorf si absenteist. si necesitatea de a castiga alegeri nu te impinge neaparat spre centru. pcrm a facut la fel in iulie 2009.
October 31st, 2009 at 4:30 pm
Nicu, de acord cu cele scrise de tine in mesajul de sus, insa aceasta se refera la actori politici luati in parte in afara actului de guvernare (cum ai mentionat tu campania lui Bush, Reagan). In afara guvernarii, fiecare actor politic isi alege o tinta, pentru a fi diferit de ceilalti – metoda de identificare politica.
Ceea ce am scris eu, se refera in exclusivitate la guvernare (indiferent de culoare si strcutura). Si am scris ca “incearca” sa se deplaseze – ceea ce este logic, normal, luand in consideratie ca guvernarea are mai multe pirghii de actiune. Altminteri, orice guvernare se gandeste la continuitate si dezvoltare. Ca unii reusesc sau nu, este al subiect. Unde guvernarea este impinsa in extrema, acest fapt se datoreaza exclusiv opozitiei. De aceea in statele dezvoltate asistam la o alternanta a guvernarii, cind unul invinge, cind altul (fii de acord cu mine, in statele dezvoltate guvernarea ramane aceeasi, daca opozitia nu reuseste sa o impinga in extrema. Asta in cele mai multe cazuri)
Tot am scris “guvernare (mai cu seama daca e de coalitie)incearca sa-si largeasca aria de manevra” – deseori intr-o coalitie nu
se accepta doar predominarea exclusiva a politicii unuia dintre partidele aliantei – ceea ce ar fi de extrema. Acest fapt ar duce ca toate componentele unei coalitii guvernamentale sa se identifice cu partidul promotor, pierzindu-si identitatea. Cazul (PCRM-PPCD).
Daca luam cazul RM, radicalizarea PCRM l-a costat in iulie 2009 si campania sa fi durat mai mult timp, sunt sigur ca PCRM lua si mai putin. Trendul negativ al PCRM care s-a inceput din 2007 se datoreaza in exclusivitate politicii sale agresive , adica a deplasarii sale spre extrema stanga (ca a luat voturi la 5 aprilie, se datoreaza opozitiei…sa fi fost o opozitie normala la acel moment, la sigur PCRM avea sa fie batut).
La moment asistam ca PCRM incearca sa impinga AIE spre dreapta. Daca PCRM va reusi acest lucru, eu sunt sceptic la rezultatul democratilor la urmatoarele (asta eu judec in conditiile actuale, deoarece nu stiu ce va fi cu PCRM pe viitor…)
October 31st, 2009 at 5:00 pm
“Din punct de vedere politic, oricare guvernare (mai cu seama daca e de coalitie) incearca sa-si largeasca aria de manevra. Acest fapt il poate asigura doar centrul politic si nicidecum extremele.” In frazele aceste poate m-am exprimat gresit, dar am avut in vedere, ca largirea spatiului de manevra se poate face doar prin acoperirea si centrului politic, nu numai a extremei.
Nu am avut in vedere sa fii in centru si atit :), caci este adevarat cum spui tu, centrul este amorf si cazul PDM in alegerile din primavara lui 2009 au fost un exemplu concludent
November 1st, 2009 at 5:05 pm
[...] în special a Republicii Moldova, la început voi face referinţă la articolul lui Nicu Popescu („Centrismul noii guvernări”), în care se spune că orice guvernare „are tendinţa de a migra spre centru”, în pofida [...]
November 9th, 2009 at 7:32 am
Din perspectiva mea, mişcarea spre centru (indiferent de la dreapta sa stânga eşichierului) este un lucru totalmente firesc şi inteligibil. O guvernare autentică trebuie să împărtăşească toate viziunile care domină în societate, ci nu doar a elcectoratului care ia votat, cu viziuni de drapta sau stânga. Instalarea pe centru este poziţia cea mai moderată şi perfectă din punct de vedere a strategiei politice. Dar şi, un guvern radical de dreapta sau stânga va fi perpetuu avertizat şi sancţionat de cătră organizaţiile internaţionale.