‘post-mortem’ hibernal incoerent… sunt de aproape 5 ani in think-tankuri europene, timp in care am trecut prin3 dintre cele mai influente centre de cercetare care lucreaza pe UE: eu iss, ceps si ecfr. am avut mai multi prieteni care au lucrat in think-tankuri. in mod normal dupa 5-6-7 ani majoritatea au plecat sa lucreze pentru alte organizatii: ue, ministere de externe ale statelor membre ue, osce, efta… unii merg in universitati. think-tankingul este un tip de activitate in care multi sau isi incep cariera (si lucreaza pana pe la 33-35 de ani), sau si-o incheie (dupa 55-60). mai rar intalnesti si unii care isi iau o pauza de 1-2-3 ani de la jobul principal pentru a scrie ceva in vreun centru de cercetare. sunt foarte putini think-tankeri care au petrecut intreaga viata profesionala in acest domeniu. este usor sa-ti imaginezi oameni care petrec 20 de ani in universitati, dar nu in think-tankuri.
sa lucrezi pentru centrele de cercetare este interesant si dinamic. centrele de cercetaresunt situate undeva intre lumea academica/universitara si instititutiile publice si organizatiile internationale. esti mult mai conectat la viata reala, si lucrul este mult mai dinamic decat mediul universitar. spre deosebire de teoriticienii din universitati, esti mult mai conectat la procesul de luare a deciziilor. oficialii deseori vor sa testeze sau sa discute idei. (more…)
sunt la snow meeting in lituania. -10. lacul trakai. 30 de participanti, inclusiv 7 ministri de externe din UE + Iurie Leanca. dezbaterea pe Moldova are loc maine. se discuta politica UE si NATO fata de Rusia, extinderea, balcanii de vest etc. Lituania este un stat mic care incearca sa inteleaga si sa influenteze contextul strategic in care se afla. Poti fi de acord sau nu cu pozitia lituaniei fata de rusia sau georgia, dar lituania incearca sa aiba o politica externa. iar majoritatea absoluta a statelor central europene – dupa aderarea la ue si nato – au incetat sa aiba o politica externa si au pierdut sensul directiei. Unele state mici se agita sa aiba politica externa (inclusiv suedia, finlanda, danemarca etc), iar altele mai putin (slovacia, letonia, estonia, ungaria, bulgaria).
iata o incercare de a formula paradoxul statelor mici… Spre deosebire de statele mari, statele mici sunt mult mai afectate de factori externi pe care nu le prea pot controla sau afecta. Statele mari, din contra, au o mai mare influenta asupra tendintelor regionale sau globale, sunt mai auto-suficiente (cultural, economic sau politic). Deci ar fi logic ca statele mici sa fie mult mai interesate de ceea ce se petrece in afara granitelor lor. Daca nu pot influenta in mediul exterior, pai macar sa-l inteleaga mai bine ca sa poata naviga mai usor apele tulburi ale politicii internationale.
In realitate insa totul pare a fi invers. Statele mari (elitele politice, mass-media, diplomatii, oficialii) au un grad mult mai mare de curiozitate fata de ceea ce se intampla in afara lor decat statele mici. (more…)
in timp ce numarul site-urilor creste, numarul de actori mediatici care produc continut nou probabil stagneaza. nu sunt decat un consumator de media din moldova… pentru a citi stirile zilnic folosesc news.yam.md (o ruda apropiata al acestui blog + vedeti si blogul news.yam.md despre “copy/paste ca sport national“). petru macovei recent se arata preocupat de trust-izarea mass-media locale. o fi adevarat. dar pe mine, ca simplu consumator de stiri, ma irita si ma preocupa mult mai mult alte doua (ne)calitati ai mass-media locale: parazitismul si ’stirile false’.
parazitism
in ultimii 1-2 ani avem o avalansa de siteuri de stiri noi. teoretic, asta ar trebui sa produca mai multa concurenta si prin urmare mai multa calitate. gresit. majoritatea absoluta a site-urilor de stiri din moldova NU produc stiri. ei le preiau. din presa romana, rusa si unii de la altii. mai era ok daca ar fi tradus stiri din engleza, franceza sau ucraineana, astfel aducandu-le si in circuitul informational din moldova (vedeti euractiv.ro sau inopressa.ru). dar majoritatea absoluta face copy-paste din rusia sau romania. (in principiu admit ca publicarea/plasarea unor linkuri interesante spre unele articole relevante din romania sau rusia constituie o anumita valoare adaugata, dar numai atunci cand site-urile produc macar 60-70% din propriul continut. iar copy-paste-urile din romania sau rusia nu sunt decat un bonus). copierea devine practic principalul si uneori singurul tip de activitate al majoritatii site-urilor de stiri.
si mai grava este copierea en-gros al stirilor unul de la altul. stirile si articolele sunt peste tot aceleasi… (more…)