In legatura cu afirmatia “coreper – intervine extrem de rar in discutii si decizii de politica extera. practic totul se discuta si decide in cops.”
M-ar interesa studii pe tema asta. Din pacate nu am gasit studii specifice pe COPS, dar in alte domenii daca in Coreper nu se ajunge la consens, atunci dosarul urca mai sus la Consiliu in formatia respectiva pentru discutii. Majoritatea autorilor sustin ca este foarte dificil sa localizezi nivelul la care se adopta o decizie: consiliu de ministri sau birocrati/experti tehnici (working parties, committees, COREPER sau ministri). De multe ori un dosar este trimis inapoi de COreper si asa de mai multe ori, in plus acum a aparut si Military Committee, care are si el opinii.

Cred ca este mai exact sa spunem ca problemele de pol. externa sunt definite si discutate (framed) in COPS, dar in lipsa unor informatii statistice/studii e greu de spus la ce nivel se adopta deciziile si asta nu doar in cazul CFSP, ci si in alte domenii. In multe situatii de criza, COPS nu a jucat niciun rol, pentru ca preferintele statelor membre in Consiliu au fost mai importante si au impiedicat adoptarea unor pozitii comune, lansarea unor misiuni, impunerea unor sanctiuni economice.
Curios ca este multa literatura pe comittology, dar nu am dat de nimic specific pe COPS.
In legatura cu agenda, cred ca ar trebui de elaborat putin. In definitiv, din COPS fac parte directorii politici de la ministerele de externe ale statelor membre asa ca nu stiu in ce masura putem considera ca agenda este definita de institutii. Intr-adevar, Comisia poate face propuneri, dar partajeaza aceasta prerogativa.
apropo de External Service, un articol interesant pe EUObserver: http://euobserver.com/9/30209

bun, daca tot mergem pe detalii – ‘consiliul’ inseamna doua lucruri: reuniunile periodice ale ministrilor de externe/agri/aparare/economie etc + secretariatul general al consiliului din bxl (din care face parte si EUSR Kalman Mizsei, referenti pe moldova, balcani, policy unit etc). de cele mai multe ori cand se spune consiliul – se are in vedere secretariatul general al consiliului. in cazul nostru fraza ‘consiliul nu va mai avea competente de politica externa’ insemna ‘persoanele si procesele legate de politica externa din cadrul secretariatului general al consiliului de ministri vor fi transferate in serviciul de actiune externa.’ evident, ministrii si comitetele statelor membre (cops, coest, coweb, colat, coasi, etc) vor continua sa se dea cu pararea tot asa cum o fac pe absolut toate domentiile de integrare europeana – de la agricultura (cel mai integrat/supranational domeniu) la afaceri interne (cel mai interguvernamental).

- acum de agenda. Ashton preia presedintia permanenta in chestiunile de politica externa (pana la nivel cops, dar nu coest din cate stiu), deci agenda in mare parte va fi definita de institutii.

coreper – intervine extrem de rar in discutii si decizii de politica extera. practic totul se discuta si decide in cops.

“Odata cu Lisabona, Consiliul nu mai poate avea reprezentanti pentru politica externa pentru ca nu mai are competente de politica externa.”

Mie mi se pare o afirmatie pripita. Si iata de ce. Politica externa a UE continua sa se faca pe baze interguvernmantale, iar Consiliul in configuratia Foreign Affairs este institutia unde se decid toate joint actions, declarations, missions etc. Deci nu vad cum va ramane Consiliul fara competente. Deocamdata Consiliul stabileste agenda si adopta deciziile. Ceea ce se schimba dupa Lisabona este ca la faza de implementare intr-adevar Consiliul (a se citi statele membre) pierde ceva din influenta. Dar in continuare working parties + COREPER vor pregati agenda Consiliului in configuratia Afaceri Externe, iar Ashton va putea veni cu propuneri.

Consiliul decide in continuare cadrul in care va actiona acest Serviciu Extern, chiar daca in comunicatul de presa ei scriu ceva despre autonomie. Si ar fi ciudat ca el (Consiliul) si statele membre sa creeze o institutie cu o autonomie larga pe care sa nu o poata controla (chiar daca de multe ori ulterior asa au evoluat unele din agentiile si institutiile UE), iar compozitia acestui serviciu indica asupra faptului ca deocamdata va actiona in limita mandatului oferit de Consiliu.

Includerea Comisiei in formularea CFSP a avut loc de facto cu vreo 15 ani in urma, cand la nivel de working groups erau acceptati si reprezentanti ai Comisiei.

Pe urma mai este si Consiliul European; adica jobul lui Ashton mi se pare extrem de dificil.

Dar per ansamblu sunt de acord ca asistam la o incercare de reforma si care in cativa ani s-ar putea sa aduca mai multa coerenta, iar comasarea celor doua functii in cazul Moldovei este binevenita (cu toate ca Mizsei se pricepe la cognac diplomacy :).