nicu popescu

The International Spectator (Vol. 46, No. 4, December 2011) a publicat o recenzie a cartii mele. si Survival publicase una prin noiembrie, dar nu o pot gasi pe internet.

International Spectator: EU foreign policy and post-Soviet conflicts : stealth intervention / Nicu Popescu. – London and New York : Routledge, 2011. – xvi, 157 p. – (Routledge advances in European politics). – ISBN 978-0-415-58720-4 ; 978-0-203-83478-7 (ebk)

In this book, Nicu Popescu, Senior Research Fellow at ECFR and major expert in the Eastern European Neighbourhood, investigates the EU approach towards the conflicts that emerged in the nineties in some former Soviet republics, namely Transnistria, Abkazia, South Ossetia and Nagorno Karabakh. The publication reveals that in those areas, the EU has conducted a sort of “stealth intervention”. This raises some interesting questions to which the author tries to find an answer: what mechanisms occasionally restrain the EU in conflict management? What are its real political priorities? Can the Council’s political reluctance act as a brake on other EU external actions? (more…)

alte citate din noul machiavelli- memoriile sefului de cabinet a lui Tony Blair:

‘When someone is sacked in the private sector, they leave the firm and are no longer a problem. In politics, they are still there on the back benches and can now exact their revenge by making your life a misery, often in cahoots with a rival who is after the prime minister’s job. Not many CEOs could manage a company if all the sacked directors remained in the boardroom. In politics, the weight of those people builds up over time until eventually  there are more of them than there are supporters of the prime minister on the green benches… That simple equation was in the end what happened to Mrs Thatcher and later for Tony Blair.

Reshuffles are HR exercises and prime ministers have to consider the political balance of the resulting government. If you appoint only your own supporters, you build up resentment among others. If you pass over your supporters too readily, they grow resentful. You also have to be careful who you sack. If you sack too many of your enemies, you will find them organising opposition to you on the backbenches. It is sometimes better to have them in than out… But equally you don’t want perversly to reward people for plotting, or that will convince more of them that attacking the leadership is a safe way to secure a job. You also have to achieve generational balance. If we had promoted too many 2001 or 2005 intakes, those left behind from previous generations, who had soldiered through the years of Opposition, would have assumed that they would never get a job and would have become permanent critics of the government. Equally you cannot leave older ministers too long in place or the younger MPs will grow restive…. The problems are compounded when your rival for the leadership phones all those you have dimissed on the day of the reshuffle, sympathising and saying that he simply does not understand why they have been let go.”

postul anterior cu Noul Machiavelli s-a bucurat de mult succes. rezultatul – mai multi doritori de a citi cartea… iata continuarea. sfaturile lui Jonathan Powell, fostul sef de cabinet al lui Tony Blair:

Victory provides a new government with political momentum. That momentum should be used to push through the most difficult and controversial measures a government intends to make as quickly as possible… A wise prime-minister would ignore the opposition and press ahead while they are strong, rather than advancing gradually and allowing resistance to build up. (more…)

una dintre cele mai interesante carti citite recent este: the new machiavelli: how to wield power in the modern world. dupa cum bine stiti vechiul machiavelli a scris sfaturi despre cum ar trebui sa guverneze un print. iar noul machiavelli – Jonathan Powell – a fost seful de cabinet al lui Tony Blair timp de vreo 13 ani a scris o combinatie de memorii cu sfaturi adresate unui lider de stat in lumea moderna. cartea este interesanta si ma face pana la urma mai optimist. veti vedea mai jos ca in principiu functionarea sistemului politic si birocratic din marea britanie e diferit, dar pana la urma nu chiar atat de diferit ca motivatie, impulsuri si blocaje decat ceea ce se intampla in moldova.

initial ma gandeam sa comentez anumite pasaje… dar pana la urma nu prea ai ce comenta. in acest post inserez anumite pasaje din Jonathan Powell care descriu cum functioneaza guvernul in Marea Britanie, iar intr-un alt post voi plasa sfaturile noului machiavelli pentru un print modern.

************************

Modern day ministers fall prey, almost the second they are appointed, to two sins: ministerialitis and departmentalitis. The first is when they assume they have become a minister as a result of some unique virtue of their own rather than because their party won the election through the hard work of their party activists and fellow MPs and concentrate on their red boxes and ministerial cars… (more…)

dupa ani de cercetari, peripetii, scris si gandit – in sfarsit mi-a aparut cartea la Routledge (in SUA si UK), una dintre cele mai mari edituri de stiinte politice din lume. cartea este despre Politica externa a UE si conflictele post-sovietice. titlul in engleza: EU Foreign Policy and Post-Soviet Conflicts: Stealth Intervention.

cartea este academica, desi nu ‘heavily academic’. formula cartii e cam urmatoarea: doctoratul (2003-2009 la CEU) minus majoritatea teoriei plus actualizare (in special Georgia dupa razboiul din 2008). predominant scrisa intre 2006 si 2009. Am terminat cartea in ianuarie 2010 si a aparut abia acum. promit ca este digerabila si pentru oameni normali.

daca stau sa ma gandesc cel mai ‘fun’ a fost sa scriu despre georgia – cu iesiri pe linie de front in patrule militare georgiene si soldati care stiau sa injure in romana, cina cu saakashvili, zburat cu elicoptere vechi deasupra marii negre, escorte de graniceri georgieni cu 10 zile pana la razboiul din 2008 la 2 km de daghestan si cecenia (in tusheti) si ascultat de manele (romanesti) in taxi din gori spre tskhinvali.

Martti Ahtisaari a fost de acord sa scrie prefata. ‘Iata cateva ‘endorsements’ a cartii de la Ahtissari, Nicki Mladenov (ministrul de externe bulgar), Ion Sturza, Andrew Wilson and Dov Lynch. 

Martti Ahtisaari, is Nobel Peace Prize Laureate and former President of Finland

The present book provides the ultimate guide to EU’s performance in conflict management in the post-Soviet space. This is not a book written based on research in a warm office. Nicu Popescu has criss-crossed the conflict regions. The book shows in minutiae detail how much the EU has progressed in becoming a conflict management actor, but also how difficult and contradictory that process still is. (more…)

Am semnat contract cu Routledge sa  public o carte (doctoratul modificat). titlul: EU Foreign Policy and Post-Soviet Conflicts: Stealth Intervention. As fi preferat ceva mai flashy, dar merge si asa. Cum functioneaza industria tipografica in Vest. Iata parcursul meu: cautam o editura care ar publica cartea relativ rapid. Candidati – ME Sharpe si Routledge, Ashgate si Palgrave. Pana la urma Routledge mi-a oferit un contract. (more…)

After the Orange Revolution: The Nature of Post-Soviet Democracy in Ukraine and Russia – articol interesant de Andrew Wilson (autorul cartii despre politica virtuala in spatiul post sovietic despre care am scris acum cateva luni). intre timp am mai citit si cartea sa despre revolutia portocalie . destul de interesanta. foarte bogata in fapte, explicatii, observatii si barfe care nu sunt intotdeauna evidente cand citesti presa. wilson (si james sherr) sunt cei mai interesanti autori care scriu despre ucraina.

elemente interesante/noi din carte: imi este mai clar de unde au aparut personajele ciudate din jurul lui iuscenko – bezsmertnyi, poroshenko, jvania si altii. la fel sunt mai clare sursele compromiselor initiale facute de Iu cu acest tip de personaje mai ciudate, care pana la urma l-au inchis in acea prietenie cu “liubi druzi” (”prietenii dragi”) care l-a compromis atat de mult si care i-a constrans capacitatea de a curata sistemul de guvernare de coruptie. in jurul kuchmistilor au fost mult mai multe asasinate/morti ciudate si regimul era mai brutal decat credeam eu. in falsificarea alegerilor in 2004 a fost implicata o echipa de specialisti IT de la Ukrtelecom (”Zoriany team”) conectati la serverul comisie electorale centrale. si acum mi-e mult mai clar de ce pana la urma moroz a trecut de partea lui ianucovici. cartea a fost finisata in vara 2005 (pana la demiterea Iuliei) si are concluzii prea optimiste. contributia teoretica este minima, dar faptele sunt foarte interesante.

wilson merita citit, dar daca decideti sa o faceti incepeti totusi de la Virtual Politics.

citind aseara panorama APE am zis sa comentez doua articole, daca tot comentez tot felul de publicatii si carti uneori.

GHEORGHE STAMATE – Acordul de Facilitare a Vizelor si Acordul de Readmisie UE-Moldova, Europa.md

si Sergiu Buscaneanu: Moldova in Cadrul PEV. Primul Raport de Evaluare al Comisiei Europene. Azi.Md. 26.01.2007. (nu am linkul caci Azi.md nu mai stiu de ce nu-l pot accesa de vreo luna din belgia). dar il gasiti in APE-PANORAMA _ 3 (23)- (31-01-2007).doc

(more…)

opinii rapide despre cateva carti citite in ultimele 3-4 saptamani.

The Political Landscape of Georgia, de Ghia Nodia si Alvaro Pinto Scholtbach. carte utila. oarecum enciclopedica. explica ce-i cu principalele partide georgiene de la a la z – structura, istorie, ideologie, legislatie, organizatie interna, radacini etc etc. oarecum prea enciclopedica si seaca. si nu o termini decat daca CHIAR te intereseaza ce-i cu partidele un georgia.
Irina Mosesova – Armiane Baku: bytie i ishod: carte despre expulzarea armenilor din baku. plina de emotii, deseori patetica. oarecum propagandistica. uitati de obiectivitate, dar utila ca sa-ti fati o imagine de sentimente si “stakes” implicate in relatiile dintre armenia si azerbaijan.

aleksei mukhin – pokolenie 2008: nashi i ne nashi: ma mira doua lucruri. 1) de ce cineva se mai oboseste sa scrie texte de o calitate atat de proasta? 2) cum de se gasesc edituri care publica asa ceva?

Umberto Eco – “The Mysterious Flame of Queen Loana” – lectura calma. cartea nu te preseaza sa o termini. dar are o atmosfera interesanta. merita citita, dar fara asteptari exagerate.

Anthony Burgess – A Clockwork Orange – lectura interesanta. despre cum este manipulat creierul unui fost criminal -pentru ca acesta sa nu mai poata comite acte violente.

Viktor Pelevin – dialektika perehodnogo perioda iz niotkuda v nikuda. nu am mai citit pelevin de pe vremurile generatiei p. quite fun. in special glumele despre fsb, fata de care pelevin este destul de crud.

klaus a comentat postingul despre olivier roy . cateva cuvinte despre roy. este un academic francez care in anii optzeci a alergat cu mujahedini pe dealurile din afghanistan atunci cand acestia luptau contra urss. in total a petrecut vreo doi-trei ani cu acestia (nu mai tine minte exact). apoi in anii 90 a fost seful misiunii osce in tajikistan in timpul razboiului civil de acolo (dintre islamisti si guvernul laic). vezi un interviu despre dezvoltarea pasiunii pentru regiune.

acum sa trecem la intrebari mai substantiale. Intr-adevar, Roy face disctinctie dintre islamism si neofundamentalism.

Islamismul – este un proiect politic, de transformare a unui stat in o societate islamica. dar conform lui Roy – statul coopteaza pana la urma islamismul si il subordoneaza intereselor de stat. Iranul este un astfel de caz. Politica acestuia este inspirata mai mult de interese statale, decat de interesul islamic. chiar daca interesul statal este promovat cu multa retorica islamista. De exemplu relatiile Iranului cu Rusia – rezulta din interese de stat, iar interese religioase ar fi dictat iranului sprijinirea Ceceniei (chiar daca aia sunt sunniti). Dar relatiile Iran-Rusia sunt bazate pe interese de stat, nu interese religioase. Alt exemplu erau relatiile extren de proaste dintre Iran si Taliban. Pana la urma Iranul a fost destul de cooperativ cu SUA in rasturnarea talibanului din 2001-2002. Deci aici interese statului iran, au fost mai importante decat solidaritatea religioasa. Competitia Iranului cu Arabia Saudita, Irakul lui Hussein, la fel ca si relatiile bune cu Rusia, Pakistan (sunni si ei), si chiar Armenia – arata ca interesele statale si geopolitice sunt mai importante decat cele religioase. (more…)