nicu popescu

fost la fabrika ieri. iata emisiunea. s-a discutat faptul ca luna de miere cu UE e pe sfarsite, reforma justitiei, inregistrarea islamului etc.

E oarecum surprinzatoare controversa legata de dreptul musulmanilor de a-si inregistra asociatii in RM. Inregistrarea cultului musulman in Moldova este legala, constitutionala si corecta. Iar argumentele impotriva inregistrarii nu sunt convingatoare. Orice cult religios are dreptul la existenta (si statut oficial inregistrat). Iar competitia intre cultele religioase diverse trebuie sa aiba loc prin cuvinte, argumente si predici, nu in baza agitatiei in strazi si ascunsul in spatele guvernului sau al restrictiilor legale.

Ce spune Constitutia RM?

Articolul 16 din Constitutia RM Articolul 16 din Constitutia RM afirma (2) Toţi cetăţenii  Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor  publice,  fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau  de origine socială.

Articolul 31 din Constitutia RM prevede urmatoarele: (1) Libertatea conştiinţei este garantată. Ea trebuie să  se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc. (2) Cultele religioase   sînt  libere  şi  se  organizează  potrivit statutelor proprii, în  condiţiile legii. (3) În relaţiile  dintre  cultele  religioase sînt  interzise  orice manifestări de învrăjbire.

La fel prevad si angajamentele Moldovei in Consiliul Europei, in relatiile cu UE, ONU si CSI. Daca cineva are pretentii fata de inregistrarea cultului musulman – trebuie sa aiba pretentii in primul de Constitutia RM si sa ceara iesirea RM din Consiliul Europei.

Argumentele false impotriva inregistrarii cultului islamic

Am auzit cateva argumente impotriva dreptului musulmanilor de a-si legaliza activitatile in Moldova. Argumentele in cauza nu sunt convingatoare. Iata de ce: (more…)

Interviu cu Nicu Popescu privind Politica Externă a Republicii Moldova la Ora Actuală. Radio Vocea Basarabiei. 08.05.2011.

Corneliu RUSNAC, moderator IMEDIA:  Iată că au trecut aproape 2 ani de când la putere se află actuala coaliţie majoritară, care şi-a anunţat drept obiectiv primordial – integrarea europeană şi UE a susţinut această opţiune a autorităţilor de la Chişinău. L-am întrebat pe domnul Popescu ce impresie a lăsat asupra Bruxelles – ului criza politică prelungită, eşuarea tentativelor de alegere a preşedintelui, tensiunile din ultimul timp din cadrul Alianţei, stagnarea aparentă cel puţin în procesul de reformare. Sprijinul pe care îl acorda UE în primul rând în cadrul Parteneriatului Estic, mai rămâne valabil?

1. Sprijinul acordat Republicii Moldova de UE prin intermediul Parteneriatului Estic

Nicu POPESCU: Fără doar şi poate, Republica Moldova continuă să beneficieze de sprijinul ăsta. Asta este oarecum şi regretabil dar este oarecum normal ca politica din statele Central şi Est Europene deseori trece prin faze ceva mai turbulente, inclusiv în state ca România, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Polonia. Într-un fel nimeni nu s-a aşteptat că Republica Moldova va depăşi această fază de imaturitate sau semi-maturitate politică mai uşor şi mai rapid decât statele Central Europene. Există o anumită doză de toleranţă faţă de tensiunile politice dintr-un stat ca Republica Moldova. Însă partea bună a experienţei statelor Central Europene că tensiunile politice au complicat procesul de reforme dar nu l-au stopat în Europa Centrală care a reuşit să adere deja la Uniunea Europeană. Tensiunile politice nu au fost un impediment insurmontabil pentru procesul de reforme, ele au complicat, dar până la urmă aceste state au reuşit să liberalizeze economia, să reformeze poliţia, să atragă investiţii străine. Şi acest lucru, fără doar şi poate este un exemplu pozitiv. Pe de altă parte, există şi un exemplu mult mai negativ, cel al Ucrainei, în care luptele politice, tensiunile interne, schimbările frecvente de Guvern au subminat integral orice energie internă care ar fi putut duce la reformele necesare apropierii de Uniunea Europeană. Şi vedem că Ucraina în perioada dintre 2004 şi 2010 nu a reuşit să schimbe fundamental modul cum funcţiona statul ucrainean şi a intrat în această zonă gri de dezinteres din partea Uniunii Europene. Republica Moldova se află între aceste două exemple, există şanse ca Republica Moldova, totuşi se poate mobiliza, poate implementa reformele necesare, însă acest lucru nu trebuie luat ca fiind garantat. (more…)

dupa ani de cercetari, peripetii, scris si gandit – in sfarsit mi-a aparut cartea la Routledge (in SUA si UK), una dintre cele mai mari edituri de stiinte politice din lume. cartea este despre Politica externa a UE si conflictele post-sovietice. titlul in engleza: EU Foreign Policy and Post-Soviet Conflicts: Stealth Intervention.

cartea este academica, desi nu ‘heavily academic’. formula cartii e cam urmatoarea: doctoratul (2003-2009 la CEU) minus majoritatea teoriei plus actualizare (in special Georgia dupa razboiul din 2008). predominant scrisa intre 2006 si 2009. Am terminat cartea in ianuarie 2010 si a aparut abia acum. promit ca este digerabila si pentru oameni normali.

daca stau sa ma gandesc cel mai ‘fun’ a fost sa scriu despre georgia – cu iesiri pe linie de front in patrule militare georgiene si soldati care stiau sa injure in romana, cina cu saakashvili, zburat cu elicoptere vechi deasupra marii negre, escorte de graniceri georgieni cu 10 zile pana la razboiul din 2008 la 2 km de daghestan si cecenia (in tusheti) si ascultat de manele (romanesti) in taxi din gori spre tskhinvali.

Martti Ahtisaari a fost de acord sa scrie prefata. ‘Iata cateva ‘endorsements’ a cartii de la Ahtissari, Nicki Mladenov (ministrul de externe bulgar), Ion Sturza, Andrew Wilson and Dov Lynch. 

Martti Ahtisaari, is Nobel Peace Prize Laureate and former President of Finland

The present book provides the ultimate guide to EU’s performance in conflict management in the post-Soviet space. This is not a book written based on research in a warm office. Nicu Popescu has criss-crossed the conflict regions. The book shows in minutiae detail how much the EU has progressed in becoming a conflict management actor, but also how difficult and contradictory that process still is. (more…)

In Moldova m-am ciocnit de teorii peste teorii. Acum vreo doi ani in urma mi-aduc aminte cu cata agitatie era forwardat un articolas dintr-un ziar occidental semi-existent precum ca Bilderberg group ar fi provocat criza economica mondiala pentru nu mai stiu care scopuri. Chiar si un necunoscator al economiei ca mine isi da seama ca mecanismele economiei mondiale sunt mult mai complicate pentru a crede ca 50 de oameni ar avea la cheremul lor economia mondiala si ca pot lansa sau opri atunci cand vor un tsunami cum este criza actuala. Dar lume inteligenta de la Chisinau discuta serios aceasta probabilitate.  Alte teorii recente – vedeti isteriile greco-spaniole despre conspiratia anglo-saxona pentru a distruge moneda euro.

Dar sa revenim la Moldova, acoperita recent de un nou val al teoriilor conspiratiei.  Evident e vorba de ‘conspiratia’ anti-romaneasca/moldoveneasca din presa occidentala legata de o serie de articole in Daily Telegraph, Der Spiegel, Il Giornale etc. privind acordarea cetateniilor romanesti cetatenilor RM.

Iata explicatia mea la toata saga cu articolele mentionate mai sus. Nu, nu e vorba de conspiratie. Asa functioneaza mass-media occidentala si iata mecanismul prin care s-a ajuns la un val intreg de articole negative fata de Romania si Moldova.

1)    Migratia ilegala, legala si semi-legala in UE este in topul absolut al subiectelor de presa (dar si al fortelor politice) in toata Europa. Orice tine de ‘boat people’ africani prinsi in Mediteraneana, imigranti polonezi legali sau semi-legali (tineti minte the ‘Polish plumber’ ‘responsabil’ de esecul referendumului constitutional din Franta in 2005?), tigani, mafia albaneza/kosovara/ruseasca/etc, regimul de calatorii fara vize pentru statele Balcanice (vedeti acest fas informational care a fost epuizat in 2 saptamani), pasapoarte romanesti pentru cetatenii RM, amnistiile pentru imigranti oferite cu regularitate de Italia si Spania etc etc – sunt subiecte foarte delicioase pentru majoritatea absoluta a presei din UE. Si majoritatea publicatiilor si reactiilor sunt anti-imigrationiste, isterice, preconcepute, prost-informate si alarmiste. Pe acest subiect presa este necrutatoare fata de propriile guverne, alte state UE (noi si vechi, ca e vorba de Spania sau Polonia) si statele sursa de emigranti. Pentru aceasta nu este nevoie de conspiratie. Orice persoana care urmareste cat de cat presa din UE stie acest lucru. (more…)

in vara lui 2005 seful serviciilor speciale de atunci Turchinov (si mana dreapta a Iuliei Tmishenko) si-a dat demisia acuzand anturajul presedintelui Iuschenko de coruptie etc. in septembrie 2005 Timoshenko a fost desituita. Asa s-a nascut notiunea de ‘Ah, Ukraine again’ – sinonim al haosului politic, incapacitatii de a lucra in alianta, lupta politica care substituie reformele, care la urma lor au dus la asa numitul fenomen de ‘Ukraine fatigue’ in UE in care pe nimeni nu mai interesa ultimul viraj din politica ucraineana, si toti vroiau sa fie scutiti de acest spectacol. Un ministru de externe UE, unul dintre cei mai buni prieteni ai Ucrainei, exclamase odata ‘Ukraine lost herself. There is something Palestinian about it. They never missed a chance to miss a chance.’ Pana la urma, in perioada 2005-2010 Ucraina a fost pluralista/democratica, dar ne-reformatoare (in timp ce Georgia a fost reformatoare dar insuficient de pluralista). Pana la urma ambele s-au ciocnit de ‘fatigue’ ramanand oarecum (importante, dar) izolate.

Am fost ales vice-presedinte al Asociatiei pentu Politica Externa (Vasile Nedelciuc – presedinte. Ion Sturza dupa doua mandate nu-si mai putea continua postura de presedinte).

Participarea mea la talk-showul Fabrika de la Publika TV. Tema: participarea RM la parada militara de la Moscova. Pozitia pe scurt: subiectul controversat, dar neparticiparea ne-ar costa (politic, diplomatic etc) mai mult decat participarea. Si asa contextul politic e prea dificil + reusita RM depinde mai putin de tot felul de batalii simbolice, si aproape integral de reformarea statului si apropierea de UE. Or, pentru a atinge aceste obiective avem nevoie de un mediu extern (cat mai) neconflictual. Moldova si asa are mult prea multe conflicte – atat interne, cat si externe. choose your fights.

Interviu la Europa Libera impreuna cu colegul meu Daniel Diviricean. dpdv tehnic – o dau in bara de cateva ori cu sfarsitul razboiului doi mondial pe 9 mai. evident, pe 8/9 mai a fost invinsa Germania, si s-a sfarsit razboiul in Europa. Iar WWII a luat sfarsit pe 2 septembrie. oricum aceasta mic eroare tehnica nu schimba esenta celor spuse.

25.04.2010
Asistență pentru absorbtia de practici bune, asimilarea valorilor UE, atragerea fondurilor de integrare

Semnat de  Vasile Botnaru
Experții Daniel Diviricean și Nicu Popescu despre miza misiunii de consiliere a Uniunii Europene la Chișinău

Europa Liberă: Dacă ar fi să formulăm, la modul general, cu ce se ocupă consilierii? Şi avem astăzi în Studiou un reprezentant al echipei de consilieri din partea Uniunii Europene şi un consilier, care vine din Uniunea Europeană, originar din Republica Moldova, Nicu Popescu. Un foarte bun cunoscător al realităţilor moldovene, dar care ştie foarte bine cum poate joncţiona cu Uniunea Europeană. Ce ar trebui să facă această echipă ca unul: aşa cum scrie în Caietul de sarcini, să fie absorbită asistenţa externă, şi doi: ca să simtă fiecare cetăţean că această asistenţă este în beneficiul lor. Domnul Daniel Diviricean? (more…)

Dupa o saptamana la Bruxelles – conferinta donatorilor, 1.9 miliarde euro (juma granturi, juma credit), cateva idei razlete… S-a lucrat mult pentru a convinge timp de 6 luni. Peste 6 luni – vom fi intrebati care sunt progresele. Promisiunile de asistenta s-au facut in baza unor promisiuni de reforme. Pana acum s-au elaborat strategii si power-pointuri, iar incepe partea mai grea.

Moldova are donatori, dar are si mai mare nevoie de (mai multi) investitori. Cu donatorii poti supravietui, dar inca nu am auzit de nici un stat prosper edificat cu ajutorul donatorilor. Donatorii sunt un fel de colac de salvare, dar daca vrei o nava cu care mergi inainte (sa construiesti un model economic functional) – ai nevoie de investitori. Cu investitorii in Moldova… hm. insuficient. Mediul de afaceri, criza economica mondiala, dificultatile in procesul de inregistrare al companiilor sau obtinerea permiselor de sedere/munca pentru investitorii straini, costurile la biletele de avion, coruptia, etc. Daca acestea raman tot asa cum sunt acum – ramanem si in continuare cu gradul de investitii pe care il avem – unul din cele mai joase din Europa. Si in acest caz evident apare intrebarea, dar peste 3-4 ani ce facem? Tot la conferinta donatorilor mergem?

aici gasiti comunicatul de presa care este foarte explicit. iar aici opinia cu analiza juridica detaliata.

Pe fundalul discutiilor privind modificarea constitutiei, organizarea sau neorganizarea unui referendum sau al alegerilor anticipate si recomandarile Comisiei de la Venetia mai are loc o discutie ceva mai generala despre dreptul suveran al Moldovei de a-si alege propria cale de dezvoltare si propria iesire din criza constitutionala. Fara indoiala, Moldova este un stat suveran care are dreptul sa isi aleaga propria cale de dezvoltare. Insa in afara dimensiunii pur moldovenesti  al discutiilor referitoare la suveranitate exista si un context politic si istoric mai larg de care trebuie sa fie constient orice stat care doreste sa adere la UE.

UE si suveranitatea

Uniunea Europeana si integrarea europeana inseamna anume delegarea suveranitatii, renuntarea partiala la egoismul statului national si crearea unor mecanisme de intruziune in afacerile interne ale unul altuia. Uniunea Europeana nu este altceva decat este un set de instrumente si parghii prin care statele membre se amesteca atat in treburile interne ale unui altuia, cat si in treburile interne ale candidatilor la aderare. Vrei, nu vrei, dar aceasta este Uniunea Europeana. Iar integrarea europeana nu poate avea loc in conditiile absolutizarii suveranitatii. (more…)