nicu popescu

The International Spectator (Vol. 46, No. 4, December 2011) a publicat o recenzie a cartii mele. si Survival publicase una prin noiembrie, dar nu o pot gasi pe internet.

International Spectator: EU foreign policy and post-Soviet conflicts : stealth intervention / Nicu Popescu. – London and New York : Routledge, 2011. – xvi, 157 p. – (Routledge advances in European politics). – ISBN 978-0-415-58720-4 ; 978-0-203-83478-7 (ebk)

In this book, Nicu Popescu, Senior Research Fellow at ECFR and major expert in the Eastern European Neighbourhood, investigates the EU approach towards the conflicts that emerged in the nineties in some former Soviet republics, namely Transnistria, Abkazia, South Ossetia and Nagorno Karabakh. The publication reveals that in those areas, the EU has conducted a sort of “stealth intervention”. This raises some interesting questions to which the author tries to find an answer: what mechanisms occasionally restrain the EU in conflict management? What are its real political priorities? Can the Council’s political reluctance act as a brake on other EU external actions? (more…)

Interviu cu Nicu Popescu privind Politica Externă a Republicii Moldova la Ora Actuală. Radio Vocea Basarabiei. 08.05.2011.

Corneliu RUSNAC, moderator IMEDIA:  Iată că au trecut aproape 2 ani de când la putere se află actuala coaliţie majoritară, care şi-a anunţat drept obiectiv primordial – integrarea europeană şi UE a susţinut această opţiune a autorităţilor de la Chişinău. L-am întrebat pe domnul Popescu ce impresie a lăsat asupra Bruxelles – ului criza politică prelungită, eşuarea tentativelor de alegere a preşedintelui, tensiunile din ultimul timp din cadrul Alianţei, stagnarea aparentă cel puţin în procesul de reformare. Sprijinul pe care îl acorda UE în primul rând în cadrul Parteneriatului Estic, mai rămâne valabil?

1. Sprijinul acordat Republicii Moldova de UE prin intermediul Parteneriatului Estic

Nicu POPESCU: Fără doar şi poate, Republica Moldova continuă să beneficieze de sprijinul ăsta. Asta este oarecum şi regretabil dar este oarecum normal ca politica din statele Central şi Est Europene deseori trece prin faze ceva mai turbulente, inclusiv în state ca România, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Polonia. Într-un fel nimeni nu s-a aşteptat că Republica Moldova va depăşi această fază de imaturitate sau semi-maturitate politică mai uşor şi mai rapid decât statele Central Europene. Există o anumită doză de toleranţă faţă de tensiunile politice dintr-un stat ca Republica Moldova. Însă partea bună a experienţei statelor Central Europene că tensiunile politice au complicat procesul de reforme dar nu l-au stopat în Europa Centrală care a reuşit să adere deja la Uniunea Europeană. Tensiunile politice nu au fost un impediment insurmontabil pentru procesul de reforme, ele au complicat, dar până la urmă aceste state au reuşit să liberalizeze economia, să reformeze poliţia, să atragă investiţii străine. Şi acest lucru, fără doar şi poate este un exemplu pozitiv. Pe de altă parte, există şi un exemplu mult mai negativ, cel al Ucrainei, în care luptele politice, tensiunile interne, schimbările frecvente de Guvern au subminat integral orice energie internă care ar fi putut duce la reformele necesare apropierii de Uniunea Europeană. Şi vedem că Ucraina în perioada dintre 2004 şi 2010 nu a reuşit să schimbe fundamental modul cum funcţiona statul ucrainean şi a intrat în această zonă gri de dezinteres din partea Uniunii Europene. Republica Moldova se află între aceste două exemple, există şanse ca Republica Moldova, totuşi se poate mobiliza, poate implementa reformele necesare, însă acest lucru nu trebuie luat ca fiind garantat. (more…)

dupa ani de cercetari, peripetii, scris si gandit – in sfarsit mi-a aparut cartea la Routledge (in SUA si UK), una dintre cele mai mari edituri de stiinte politice din lume. cartea este despre Politica externa a UE si conflictele post-sovietice. titlul in engleza: EU Foreign Policy and Post-Soviet Conflicts: Stealth Intervention.

cartea este academica, desi nu ‘heavily academic’. formula cartii e cam urmatoarea: doctoratul (2003-2009 la CEU) minus majoritatea teoriei plus actualizare (in special Georgia dupa razboiul din 2008). predominant scrisa intre 2006 si 2009. Am terminat cartea in ianuarie 2010 si a aparut abia acum. promit ca este digerabila si pentru oameni normali.

daca stau sa ma gandesc cel mai ‘fun’ a fost sa scriu despre georgia – cu iesiri pe linie de front in patrule militare georgiene si soldati care stiau sa injure in romana, cina cu saakashvili, zburat cu elicoptere vechi deasupra marii negre, escorte de graniceri georgieni cu 10 zile pana la razboiul din 2008 la 2 km de daghestan si cecenia (in tusheti) si ascultat de manele (romanesti) in taxi din gori spre tskhinvali.

Martti Ahtisaari a fost de acord sa scrie prefata. ‘Iata cateva ‘endorsements’ a cartii de la Ahtissari, Nicki Mladenov (ministrul de externe bulgar), Ion Sturza, Andrew Wilson and Dov Lynch. 

Martti Ahtisaari, is Nobel Peace Prize Laureate and former President of Finland

The present book provides the ultimate guide to EU’s performance in conflict management in the post-Soviet space. This is not a book written based on research in a warm office. Nicu Popescu has criss-crossed the conflict regions. The book shows in minutiae detail how much the EU has progressed in becoming a conflict management actor, but also how difficult and contradictory that process still is. (more…)

A aparut o stire conform careia Catherine Ashton a propus desfiintarea posturilor de reprezentanti speciali UE (RSUE) pentru Moldova si Caucazul de Sud. Functiile acestora urmeaza a fi preluate de catre ambasadorul UE in Moldova (cu Caucazul de Sud e mai complicat caci acolo sunt 3 ambasade UE). Articolul care anunta aceasta perspectiva incepe cu vaicarelile obisnuite – ca iata inca un semnal negativ fata de vecinatatea estica, inca un semn ca nu este prioritate, si toata colectia de acuzatii la adresa UE. Ca sa ne dam seama mai bine de context, si ca sa minimizam inca un val de vaicareli si speculatii legate de UE iata cateva precizari:

1) propunerile lui Ashton inca nu sunt acceptate de statele membre. sunt doar propuneri. Mandatele celor 11 RSUE sunt prelungite doar pana in septembrie. Pana atunci urmeaza sa fie decis care din aceste posturi vor fi eliminate din organigrama UE, si care nu. Personal banuiesc ca majoritatea acestora vor disparea. Vor ramane doar cativa RSUE – insa nu pentru ca asa stau prioritatile E, ci pentru ca ei acopera regiuni intregi (Orientul Mijlociu, de exemplu) si acest post nu poate fi oferit unui ambasador UE din regiune (de exemplu ambasadorul UE in Israel). In cazurile RSUE pentru tari aparte ca Moldova sau Afganistan – situatia este clara, acestea urmeaza fi comasate cu postul de ambasador UE in tara respectiva.

2) numirea RSUE intotdeauna a fost o solutie imperfecta si temporara pentru a mari vizibilitatea UE. RSUE Moldova a fost numit pe timpurile cand UE inca nu avea delegatie/ambasada la Chisinau. RSUE Caucazul de Sud a fost numit in 2003 cand UE avea delegatie doar la Tbilisi, nu si la Baku si Yerevan. Deci ambii RSUE aveau obiectivul de a compensa temporar insuficienta de prezenta si vizibilitate a UE. (more…)

Am semnat contract cu Routledge sa  public o carte (doctoratul modificat). titlul: EU Foreign Policy and Post-Soviet Conflicts: Stealth Intervention. As fi preferat ceva mai flashy, dar merge si asa. Cum functioneaza industria tipografica in Vest. Iata parcursul meu: cautam o editura care ar publica cartea relativ rapid. Candidati – ME Sharpe si Routledge, Ashgate si Palgrave. Pana la urma Routledge mi-a oferit un contract. (more…)

sunt sigur ca mai multi au citit sau au ascultat interviul presedintelui Voronin la Echo Moskvy. m-au nedumerit doua lucruri. la un anumit moment presedintele spune ca “nu ai ce federaliza pe 39 mii de kilometri patrati”, referindu-se la moldova. insa teritoriul moldovei e de 33.846 km2, nu 39.000 km2.

si mai nedumerit am fost cand presedintele voronin a spus ca este gata sa ofere transnistriei: “si steag, si imn, si toate atributiile. patru limbi, in care ar comunica.” stiu ca transnistria are 3 limbi oficiale: rusa, ucraineana si moldoveneasca cu grafie chirilica. si nu am auzit ca transnistria sa-si fi dorit o a patra limba. idee nu am care era a patra limba. am crezut ca a fost o mica greseala, insa…. (more…)

UPDATE 22 Feb

• acum un an, pe acest blog s-a discutat foarte mult despre independenta kosovo. scriam ca independenta Kosovo nu va duce la o destabilizare majora a situatiei, nici macar in serbia si balcani, ca sa nu mai zic de restul lumii. parlamentul RM, presa din moldova, dar si majoritatea celor care au comentat posturile mele erau plini de previziuni apocaliptice. aceste previziuni nu au fost confirmate de evolutiile ulterioare. (more…)

acum vreo doua saptamani revenind de la praga am dat si de un sondaj de opinie din azerbaijan in 2007 (de friedrich ebert stiftung).  Intrebarea: “care problema va preocupa cel mai mult?” – pe primul loc iese Nagorno-karabakhul cu 53% din respondenti. 62% din respondenti NU sunt gata sa accepte nici un fel de compromis cu NK. in unul din sondajele recente din RM (are cineva cumva sondajul vox populi din septembrie 2008 in varianta electronica?!) descoperisem ca diferendul transnistrean este problema numarul 1 pentru vreo 2% din populatie, si intra in top 3 al preocuparilor pentru 12% din cetatenii RM (pe cand coruptia, inflatia si starea economica a tarii – e de vreo 60-65%). in lista prioritatilor pentru cetateni problema transnistreana era cam pe locul 8. in plus, 59% din cetatenii RM (sondaj IPP) nu vor sa achite datoria Transnistriei de 1.5 miliarde de dolari pentru gazul rusesc consumat.  (more…)

Pericolul reintegrării virtuale a Moldovei
Flux, 05 septembrie 2008

Semnarea în grabă a unui nou document (“memorandum Kozak” sau orice alt tip de document declarativ) poate pune bazele unei reintegrări virtuale, nu reale, care ar pune în pericol funcţionarea Moldovei ca stat şi apropierea sa de UE. În realitate, reintegrarea nu se va face prin semnarea unui document. Ştim cu toţii bine cât de mult sunt respectate tot felul de “fiţuici” în spaţiul postsovietic.

Discuţiile despre reintegrarea Moldovei ar trebui să ţină cont de două precedente istorice relevante pentru Moldova. Cipru si Ajaria. (more…)

tocmai am revenit din vacanta in georgia. am facut trekking in munti – kazbegi si tusheti, o regiune in care ai acces doar 3 luni pe an, si e la hotar cu daghestan si cecenia. in cateva zile pun pe blog o descriere detaliata. intre timp ma mut in apartament nou in londra, fac shopping la ikea si ieri am dat interviu pentru the economist podcast.  apare saptamana viitoare.

mare problema cu datoriile transnistriei fata de gazprom care devin datoriile moldovei (cu sau fara reintegrare). vedeti acest articol pe moldova azi. daca datoria transnistriei devine datoria moldovei sunt sigur ca gazprom va presa moldova sa cedeze intregile retele electrice si “calea ferata moldova” ca sa achite datoriile. iata si costurile reintegrarii. am mai scris despre posibililele costuri ale reintegrarii si iata ca acestea incep sa se prefigureze.