nicu popescu

A aparut o stire conform careia Catherine Ashton a propus desfiintarea posturilor de reprezentanti speciali UE (RSUE) pentru Moldova si Caucazul de Sud. Functiile acestora urmeaza a fi preluate de catre ambasadorul UE in Moldova (cu Caucazul de Sud e mai complicat caci acolo sunt 3 ambasade UE). Articolul care anunta aceasta perspectiva incepe cu vaicarelile obisnuite – ca iata inca un semnal negativ fata de vecinatatea estica, inca un semn ca nu este prioritate, si toata colectia de acuzatii la adresa UE. Ca sa ne dam seama mai bine de context, si ca sa minimizam inca un val de vaicareli si speculatii legate de UE iata cateva precizari:

1) propunerile lui Ashton inca nu sunt acceptate de statele membre. sunt doar propuneri. Mandatele celor 11 RSUE sunt prelungite doar pana in septembrie. Pana atunci urmeaza sa fie decis care din aceste posturi vor fi eliminate din organigrama UE, si care nu. Personal banuiesc ca majoritatea acestora vor disparea. Vor ramane doar cativa RSUE – insa nu pentru ca asa stau prioritatile E, ci pentru ca ei acopera regiuni intregi (Orientul Mijlociu, de exemplu) si acest post nu poate fi oferit unui ambasador UE din regiune (de exemplu ambasadorul UE in Israel). In cazurile RSUE pentru tari aparte ca Moldova sau Afganistan – situatia este clara, acestea urmeaza fi comasate cu postul de ambasador UE in tara respectiva.

2) numirea RSUE intotdeauna a fost o solutie imperfecta si temporara pentru a mari vizibilitatea UE. RSUE Moldova a fost numit pe timpurile cand UE inca nu avea delegatie/ambasada la Chisinau. RSUE Caucazul de Sud a fost numit in 2003 cand UE avea delegatie doar la Tbilisi, nu si la Baku si Yerevan. Deci ambii RSUE aveau obiectivul de a compensa temporar insuficienta de prezenta si vizibilitate a UE. (more…)

Am semnat contract cu Routledge sa  public o carte (doctoratul modificat). titlul: EU Foreign Policy and Post-Soviet Conflicts: Stealth Intervention. As fi preferat ceva mai flashy, dar merge si asa. Cum functioneaza industria tipografica in Vest. Iata parcursul meu: cautam o editura care ar publica cartea relativ rapid. Candidati – ME Sharpe si Routledge, Ashgate si Palgrave. Pana la urma Routledge mi-a oferit un contract. (more…)

Behind the flow of depressive commentaries related to the appointments of Catherine Ashton and (less so) Herman van Rompuy, there are more EU foreign policy news coming – the announcement of the new Commission’s line-up. One interesting development is the merging of enlargement and neighbourhood portfolios under one Commissioner – Stefan Fule (Czech Republic). A couple of months ago I heard a murmur in Brussels saying that it is way too early to give the enlargement portfolio to a new member state. Apparently, it is not. (I also heard the Czechs would never get a substantial portfolio because of Klaus’ foot-dragging on Lisbon.)

More importantly, I never thought that enlargement-wary EU member states would ever accept the merging of the enlargement and neighbourhood portfolios under one commissioner (though formally, Barroso is in charge of the distribution of portfolios). For many in the EU this would send all the wrong signals to states like Ukraine and Moldova that want to join the EU. (more…)

sunt in aeroportul din dubai en route spre africa de sud… iata un blogpost de pe euobserver despre ue-armenia. am mai abordat subiect relatiilor armenia-ue in februarie curent.

EU-Armenia: high-level, but low-profile

An Armenian acquaintance recently noted that Armenia is apparently the only Eastern Partnership (EaP) country that is really satisfied with the policy – all the other partners want either more, or less from the EU. Of course this highlights Armenia’s limited (or realistic) ambitions vis-a-vis the EU. But also the fact that Armenia, instead of constantly complaining that the EU is not doing enough (like Moldova, Ukraine and Georgia often do), pragmatically tries to benefit from what is on offer from the EU. (more…)

In light of the Tagliavini report, it is perhaps worth discussing in greater details EU’s performance in Georgia’s conflicts as well. We all know that both Georgia and Russia (with South Ossetia) are responsible for escalating the game around the conflicts zones and ruthlessly rushing into a downward spiral of militarisation of the conflicts zones, particularly after Kosovo’s declaration of independence and Georgia’s perceived moves towards NATO in the first half of 2008. But EU failures are also worth discussing. The report only refers to them en passant:”over the years there was a gradual increase in European involvement in Georgia, which may be called forthcoming in terms of economic aid, politically friendly on the bilateral side, cooperative but cautious on contentious political issues and … mostly distanced [from] sensitive security issues. A good case in point was the European reluctance to take over the Border Monitoring Mission on the Caucasus range facing Russia, after Russia had vetoed the hitherto OSCE engagement in 2004.”

Behind this carefully calibrated phrase lies the story of EU’s failure to engage in conflict-resolution. (more…)

As promissed, more impressions from my recent trip to Sukhumi. In Abkhazia, the economic imperative of rebuilding the region and attracting investments (predominantly Russian) clashes with its political project of staying more or less independent. Abkhazia might face the following paradox: until August 2008 Abkhazia was de facto independent but unrecognised, while now it is recognised (by Russia and Nicaragua), but not de facto independent anymore. (more…)

stiu ca tara arde, dar acest interviu despre parteneriatul estic a aparut inainte ca sa arda tara. pentru Arminfo, agentie din Armenia. mai jos gasiti si versiunea engleza.

‘Восточное партнерство’ поможет странам-участницам данной инициативы в реализации реформ и постепенной интеграции в Европейское сообщество

Интервью АрмИнфо научного консультанта по проблематике постсоветского пространства исследовательского центра Европейского совета по международным отношениям (European Council on Foreign Relations) Нику Попеску (Nicu Popescu)

Евросоюз утвердил программу «Восточное партнерство». Что, на Ваш взгляд, может принести данная инициатива вовлеченным в нее странам? (more…)

dupa cum am promis iata un scurt jurnal de pe frontul osetino georgian. redau cateva din conversatiile mele cu soldatii georgieni de pe front. gasiti si cateva fotografii. pe langa pozele de mai jos, gasiti ceva mai multe poze aici. numele personajelor sunt schimbate. dar toate sunt autentic georgiene. pana scriu eu un reportaj de pe cealalta linie al frontului (candva, intr-un viitor nedefinit), iata un reportaj din khetagurovo din kommersant.

15 martie 2009

Ajuns la Tbilisi incerc sa improvizez o mica escapada in zona de conflict din jurul Osetiei de Sud. Il sun pe prietenul meu georgian, Giorgi, ca sa ma ajute sa gasesc o masina. In 10 minute se rezolva. Cunoaste pe cineva care ma poate ajuta, dar trebuie sa ajung la Gori dintai. Orasul Gori e situat la 60km est de Tbilisi, iar Osetia de Sud e la inca 30km nord de Gori.

La Gori ma intalnesc cu soferul Gocha langa statuia lui Stalin din centrul orasului (Stalin s-a nascut in Gori). Cumparam cate un khachapuri si borjomi de la piata si mergem spre nord. Am descris geografia zonei de conflict si calatoria mea in interiorul Osetiei de Sud acum un an (aici si aici).

cand iesim din gori, Gocha suna la politie ca sa ii informeze ca mergem in zona de conflict, le da numarul masinii si numele sau. Un fel de precautie. Politia ii spune ca ne prezentam la sectorul de politie din Tkviavi (situat le egala distanta dintre Gori si Tskhinvali). la Tkhviavi le explicam polistilor plictisiti cine sunt si ce vreau, si ne permit sa mergem mai departe.

(more…)

I just returned from Georgia, where I managed to get to the Georgian-Ossetian/Russian frontline. Peace is incredibly fragile there. Nothing separates the Georgian military police from the Russian and Ossetian troops. No peacekeepers, no natural barriers, and no man-made fortifications. Just a  few checkpoints and small sandbag fortifications. The checkpoints of the two conflict parties in Ergneti are just a hundred meters from each other. And nothing else. (more…)

am fost in georgia pentru doua zile… am ajuns duminica la 5 dimineata. tot atunci mi-a venit ideea de a merge sa vad satele georgiene distruse la hotar cu osetia de sud. pana la urma o improvizatie foarte informativa, “reusita” (si trista). am fost in osetia de sud acum un an (descris in detalii aici si aici si fotografii). de data aceasta am luat un taxi pana in gori. din gori am luat un alt taxi recomandat de un prieten georgian si am mers spre linia frontului sa vad pana unde ajung si ce reusesc sa vad. am ajuns pana la ultimul post georgian din satul ergneti – la 300m sud-est de tskhinvali si 100 metri de un post ruso-osetin pe transkam (traseul transcaucazian). apoi am mers in zemo-nikozi (nikozi de sus) care este tot la 300 m, dar la sud-vest de tskhinvali si la vreo 200 de metri de fosta cazarma a trupelor de pace rusesti (unde generalul kulakhmetov organizase vestita sa conferinta de presa in seara lui 7 august). principalul atac georgian asupra tskhinvali (si partial khetagurovo) din noaptea de 7 spre 8 august a fost lansat anume din nikozi. (more…)