nicu popescu

The International Spectator (Vol. 46, No. 4, December 2011) a publicat o recenzie a cartii mele. si Survival publicase una prin noiembrie, dar nu o pot gasi pe internet.

International Spectator: EU foreign policy and post-Soviet conflicts : stealth intervention / Nicu Popescu. – London and New York : Routledge, 2011. – xvi, 157 p. – (Routledge advances in European politics). – ISBN 978-0-415-58720-4 ; 978-0-203-83478-7 (ebk)

In this book, Nicu Popescu, Senior Research Fellow at ECFR and major expert in the Eastern European Neighbourhood, investigates the EU approach towards the conflicts that emerged in the nineties in some former Soviet republics, namely Transnistria, Abkazia, South Ossetia and Nagorno Karabakh. The publication reveals that in those areas, the EU has conducted a sort of “stealth intervention”. This raises some interesting questions to which the author tries to find an answer: what mechanisms occasionally restrain the EU in conflict management? What are its real political priorities? Can the Council’s political reluctance act as a brake on other EU external actions? (more…)

dupa cum am mai scris acu vreo doua saptamani – gata. a fost parafat acordul privind crearea unui spatiu aviatic comun moldova-ue. aici este ceremonia de parafare si  mai multe detalii despre acord. a fost un proiect prioritar cat am fost in guvern, am contribuit la scrisoarea din 26 august 2010 care a initiat acest proces, si am fost in echipa de negocieri condusa de victor bodiu. succesul evident se datoreaza multor oameni – si vointei politice din partea primului ministru si al negociatorului sef si a expertizei echipei de negociatori. negocierile s-au incheiat in 2 runde si 2 luni si jumatate – si asta un fel de record (georgia a negociat in 3 runde, iar Ucraina negociaza fara pea mari rezultate de 3 ani). elementele cheie: orice companie europeana poate zbura fara restrictii in moldova, si orice companie RM poate zbura fara restrictii in UE (insa companiile RM nu beneficiata de asa numita libertate a 5-a, care le-ar permite sa aiba curse intra-UE). prin urmare va fi mai multa competitie care vor duce la scaderea treptata a preturilor (care deja au scazut in ultimul an).

cele mai delicate subiecte tineau de necesitatea renuntarii la flota de avioane de tip sovietic si perioadele de tranzitie poentru aceasta. din toate aeronavele de tip sovietic numai An-26 este certificat de UE. restul tipurilor de avioane trebuie treptat scoase din registrele nationale. in cazul RM s-a convenit ca avioanele vor fi eliminate treptat pana in 2017, iar elicopterele pana in 2023.  pentru comparatie – acordul cu Georgia (pag 36) prevedea 2015 si 2019 respectiv. deci perioadele de tranzitie sunt mult mai bune (pentru companiile RM) decat sunt in cazul Georgiei. si asa – Moldova are un numar foarte restrans de nave care vor fi afectate. este vorba de intre 2 si 6 avioane care trebuie eliminate din registru pana in 2017 si de 7 elicoptere – pana in 2023 (5 elicoptere existente si alte 2 care vor fi achizitionate curand). In fond aceste cateva avioane nu mai deranjau chiar atat de mult UE, insa nu putea accepta perioade de tranzitie mai lungi pentru ca s-ar fi creat un precedent pentru Ucraina care are sute de aeronave de acest tip.

urmatorii pasi: acordul va fi semnat la Bruxelles in cateva luni – probabil februarie sau in primavara. de atunci acordul intra in vigoare iar in paralel incep procedurile de retificare in statele membre UE si RM. oricum, acordul va inra in vigoare de la data semnarii.

interviu in adevarul, saptamana trecuta

Cercetător la Consiliul European pentru Relaţii Externe, biroul de la Londra, Nicu Popescu vorbeşte despre restanţele Moldovei faţă de UE, dar şi despre „micii” paşi pe care i-am realizat în ultimul timp. Fostul consilier al premierului Vlad Filat spune că politicienii moldoveni trebuie să se ocupe mai mult de reforme, nu de scandaluri.

Cum se văd în capitalele europene scandalurile de la Chişinău şi epopeea alegerii preşedintelui ţării?

Partenerii externi, ca şi cetăţenii Moldovei, şi-ar fi dorit ca aceste dificultăţi să fie surmontate şi ca întreaga atenţie şi energie a clasei politice să se concentreze pe procesul de reforme şi modernizare a ţării. În Moldova s-a investit mult capital politic şi speranţe atât la Bruxelles, cât şi la Berlin sau Varsovia, dar există şi temerea că Moldova va repeta traiectoria Ucrainei din 2004-2009.

În Moldova s-a vorbit foarte mult despre summitul Parteneriatului Estic de la Varşovia, în care guvernanţii au pus mari speranţe, dar de la care nu ne-am ales cu nimic.

De cele mai multe ori summiturile, în special cele multilaterale, sunt nişte reuniuni care consfinţesc sau anunţă anumite progrese deja realizate şi convenite sau lansează alte iniţiative care pot deveni succese în viitor. Adevăratele progrese se realizaeză prin muncă asiduă, nu la summituri. Şi dacă vrem să înţelegem dinamica relaţiilor Moldova-Uniunea Europeană nu trebuie să ne uităm doar la acele doua zile de summit, din 29-30 septembrie, ci la câteva luni care au precedat reuniunea, şi lunile care urmează. Bunăoară, pe 16 septembrie, UE a publicat primul raport privind implementarea condiţiilor în urma cărora vom obţine liberalizarea vizelor. A fost un raport foarte pozitiv pentru Moldova, mult mai pozitiv decât cel pentru Ucraina. Un alt exemplu e că 4 octombrie Moldova a intrat, nu pe ultima sută de metri, ci pe ultimii zece metri în negocierea unui spatiu aviatic comun cu UE. Aceasta va însemna integrarea de facto a Moldovei în spaţiul aviatic comun european. Companiile noastre vor putea zbura fără restricţii în UE şi viceversa, iar carezultat şi preţurile la biletele avia vor scădea substanţial. Sunt paşi mici, dar fermi în direcţia UE, care, spre deosebire de summituri, sunt lucruri concrete, dar mai puţin vizibile în presă. (more…)

la 12 octombrie 2009 la ecfr am publicat acest policy memo despre UE-Moldova. una din recomandarile principale era: ‘Liberalise air-travel between the EU and Moldova, hopefully leading to a drastic reduction of air travel fares. Moldova’s neighbours Ukraine and Romania have more liberalised air travel markets, which makes the costs of air travel from Moldova to other European capitals up to 2-3 times more expensive than from Kiev or Bucharest. Reducing air travel costs will benefit the Moldovan diaspora and their relatives who would be able to travel more often and cheaper.’ evident, in guvern a fost unul din principalele subiecte de care m-am ocupat. si din iulie curent sunt in echipa de negociatori din partea RM pe marginea acestui subiect.

in ultimele 3 zile la Bruxelles practic s-a convenit asupra parametrilor principali din acordul privind crearea unui spatiu aviatic comun dintre Moldova si UE (iata comunicatul de presa). acest lucru va permite ca operatorii UE si cei din RM sa zboare fara restrictii intre UE si RM. aceasta libertate va genera (treptat, nu peste noapte) mai multe curse aeriene, mai multa competitie si preturi mai joase la bilete. In plus Moldova va implementa treptat standardele UE in domeniul sigurantei zborurilor, ceea ce va duce la securitate sporita pentru pasageri. treptat se va renunta si la flota de tip sovietic – insa dupa o perioada destul de lunga de tranzitie care va permite companiilor locale sa se adapteze (apropo, Moldova obtine perioade de tranzitie mai lungi decat alte state din regiune, si este un avantaj important pentru companiile aeriene din Md). va mai urma o a treia runda de negocieri si parafarea acordului, apoi acordul urmeaza a fi semnat in cateva luni (3-4-5 – din cauza procedurilor interne din UE), si din momentul semnarii va in vigoare.

acest articol (clasic si genial) de robert putnam e o descriere destul de apropiata de modul cum au decurs negocierile dintre UE si Moldova. dupa cum descrie si putnam – negociatorii de fapt negociaza pe doua planuri: intern si extern. (more…)

Nicu Popescu: Miza pentru Uniunea Europeană şi Republica Moldova este să transforme „povestea de succes” într-o realitate de succes

7 iulie 2011, Imedia.md

Președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy​, a efectuat la 6 iulie o vizită la Chişinău. Este prima vizită a unui oficial european de acest rang în Republica Moldova. Herman Van Rompuy a avut întrevederi cu premierul Vlad Filat​, preşedintele interimar al ţării şi preşedintele Parlamentului Marian Lupu, dar şi cu opoziţia parlamentară.

Lupta cu corupția și reforma justiției sunt prioritare pentru Republica Moldova în procesul de integrare europeană, a declarat preşedintele Consiliului European. Implementarea reformelor trebuie să fie una reală, nu doar prin elaborare de legi, iar Uniunea Europeană va acorda sprijinul necesar în acest sens. „Ştim că reformele sunt dificile, dar ele sunt necesare. Cu cât mai multe reforme implementate, cu atât mai mult sprijin din partea Uniunii Europene”, a declarat Herman Van Rompuy.

Imedia: Dle Popescu, care este miza acestei vizite?

Nicu Popescu: În primul rând, trebuie să remarcăm că aceasta este vizita de cel mai înalt nivel a unui oficial european în Republica Moldova. Anterior la Chişinău a fost şi Javier Solana​, şi Catherine Ashton, însă Herman Van Rompuy, ca președinte al Consiliului European, este cel mai înalt oficial european, care a vizitat vreodată Moldova de la independenţă încoace.

În al doilea rând, vizita este parţial o recunoaştere a acelor progrese în democratizare şi în dialogul cu Uniunea Europeană pe care Republica Moldova le-a realizat în ultimii doi ani. Dar şi mai important, miza acestei vizite este dezvoltarea relaţiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană pentru următorii câţiva ani în care agenda relaţiilor RM-UE este foarte ambiţioasă şi va presupune multe eforturi de implementare a acordurilor existente sau care se află în negociere, ca acordul de liber schimb între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, acordul de liberalizare a serviciilor avia. (more…)

fost la fabrika ieri. iata emisiunea. s-a discutat faptul ca luna de miere cu UE e pe sfarsite, reforma justitiei, inregistrarea islamului etc.

s-a discutat mult si bine despre liberalizarea transportului aerian dintre Moldova si UE care va permite mai multor companii sa zboare din si inspre Moldova (atat low-cost, cat si operatori traditionali). s-au facut careva progrese, chiar in pofida elanului ‘reformator’ de la ministerul transportului. unul din aceste progrese recente este Comunicarea Comisiei Europene despre crearea unui spatiu aerian comun Moldova-UE. in urma acestei comunicari UE trebuie sa ofere mandatul de negocieri Comisiei, si apoi incep negocierile (care iarasi vor dura ceva timp – in dependenta de cat de repede va dori RM sa se miste. Georgia a negociat acordul in 8-9 luni, Ucraina il negociaza de vreo 3 ani fara mult succes). Vom vedea cat de repede se va misca Moldova -  dar riscurile unor taraganari sunt destul de mari. Intre timp vedeti mai jos pasajele cheie din raportul Comisiei Europene cu evaluarea situatiei din RM si perspectivele de liberalizare.

Citate din raportul UE (tot ce urmeaza e copy-paste):

“Moldova a negociat acorduri privind serviciile aeriene (ASA) cu aproximativ 20 de țări, din care 16 sunt state membre ale UE (Austria, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Regatul Unit și Ungaria). Aceste ASA cu statele membre ale UE sunt în general destul de restrictive (de exemplu în ceea ce privește aprobarea rutelor, frecvențelor, capacităților aeronavelor sau a orarelor de zbor). Majoritatea acordurilor autorizează desemnarea unui singur transportator aerian de fiecare parte. Așadar, actualul sistem de ASA bilaterale dintre statele membre ale UE și Moldova distorsionează tiparele de trafic, având efecte negative asupra companiilor aeriene și asupra consumatorilor.”

“Biletele de avion pentru zboruri de la Chișinău către destinații din UE (și viceversa) sunt relativ ridicate. Această situație se datorează probabil caracterului destul de restrictiv al ASA și faptului că orașul Chișinău nu este deservit de nicio companie aeriană low-cost. Prin urmare, s-a demonstrat că o parte din cererea de transport aerian a Moldovei este deturnată către aeroporturi din țări vecine, precum România și Ucraina.” (more…)

Interviu cu Nicu Popescu privind Politica Externă a Republicii Moldova la Ora Actuală. Radio Vocea Basarabiei. 08.05.2011.

Corneliu RUSNAC, moderator IMEDIA:  Iată că au trecut aproape 2 ani de când la putere se află actuala coaliţie majoritară, care şi-a anunţat drept obiectiv primordial – integrarea europeană şi UE a susţinut această opţiune a autorităţilor de la Chişinău. L-am întrebat pe domnul Popescu ce impresie a lăsat asupra Bruxelles – ului criza politică prelungită, eşuarea tentativelor de alegere a preşedintelui, tensiunile din ultimul timp din cadrul Alianţei, stagnarea aparentă cel puţin în procesul de reformare. Sprijinul pe care îl acorda UE în primul rând în cadrul Parteneriatului Estic, mai rămâne valabil?

1. Sprijinul acordat Republicii Moldova de UE prin intermediul Parteneriatului Estic

Nicu POPESCU: Fără doar şi poate, Republica Moldova continuă să beneficieze de sprijinul ăsta. Asta este oarecum şi regretabil dar este oarecum normal ca politica din statele Central şi Est Europene deseori trece prin faze ceva mai turbulente, inclusiv în state ca România, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Polonia. Într-un fel nimeni nu s-a aşteptat că Republica Moldova va depăşi această fază de imaturitate sau semi-maturitate politică mai uşor şi mai rapid decât statele Central Europene. Există o anumită doză de toleranţă faţă de tensiunile politice dintr-un stat ca Republica Moldova. Însă partea bună a experienţei statelor Central Europene că tensiunile politice au complicat procesul de reforme dar nu l-au stopat în Europa Centrală care a reuşit să adere deja la Uniunea Europeană. Tensiunile politice nu au fost un impediment insurmontabil pentru procesul de reforme, ele au complicat, dar până la urmă aceste state au reuşit să liberalizeze economia, să reformeze poliţia, să atragă investiţii străine. Şi acest lucru, fără doar şi poate este un exemplu pozitiv. Pe de altă parte, există şi un exemplu mult mai negativ, cel al Ucrainei, în care luptele politice, tensiunile interne, schimbările frecvente de Guvern au subminat integral orice energie internă care ar fi putut duce la reformele necesare apropierii de Uniunea Europeană. Şi vedem că Ucraina în perioada dintre 2004 şi 2010 nu a reuşit să schimbe fundamental modul cum funcţiona statul ucrainean şi a intrat în această zonă gri de dezinteres din partea Uniunii Europene. Republica Moldova se află între aceste două exemple, există şanse ca Republica Moldova, totuşi se poate mobiliza, poate implementa reformele necesare, însă acest lucru nu trebuie luat ca fiind garantat. (more…)

un policy brief scris impreuna cu Andrew Wilson publicat astazi la ECFR despre politica europeana de vecinatate: Turning Presence into Power: Lessons from the Eastern Neighbourhood

The revolutionary upheaval in the Southern neighbourhood and the failures of reforms in most of the Eastern neighbourhood are begging for a revised EU approach to the neighbourhood policy (ENP). In March the EU presented some ideas on ‘a partnership for democracy and shared prosperity’ with the Southern Mediterranean. Some time in May the EU will present also a full review of the ENP. A central concept of the updated ENP is the idea of ‘more for more’ – the EU should give more political and financial support to those neighbourhood countries that implement more reforms and are more democratic.

‘More for more’ stands for a more meritocratic ENP. It should lay the basis for proper differentiation between neighbours, not based on geographic criteria, but based on their performance. The concept is also supposed to change the way the EU is spending its money. Currently the EU pre-allocates most of its assistance to specific neighbourhood states (almost irrespective of their reform performance) in 7-years budgetary cycles. ‘More for more’ is supposed to make it easier to shift its more EU assistance from one neighbourhood state to another depending on their reform performance. Overall, the concept the concept of ‘more for more’ is laudable and fair, but also quite slippery. (more…)