nicu popescu

un policy brief scris impreuna cu Andrew Wilson publicat astazi la ECFR despre politica europeana de vecinatate: Turning Presence into Power: Lessons from the Eastern Neighbourhood

The revolutionary upheaval in the Southern neighbourhood and the failures of reforms in most of the Eastern neighbourhood are begging for a revised EU approach to the neighbourhood policy (ENP). In March the EU presented some ideas on ‘a partnership for democracy and shared prosperity’ with the Southern Mediterranean. Some time in May the EU will present also a full review of the ENP. A central concept of the updated ENP is the idea of ‘more for more’ – the EU should give more political and financial support to those neighbourhood countries that implement more reforms and are more democratic.

‘More for more’ stands for a more meritocratic ENP. It should lay the basis for proper differentiation between neighbours, not based on geographic criteria, but based on their performance. The concept is also supposed to change the way the EU is spending its money. Currently the EU pre-allocates most of its assistance to specific neighbourhood states (almost irrespective of their reform performance) in 7-years budgetary cycles. ‘More for more’ is supposed to make it easier to shift its more EU assistance from one neighbourhood state to another depending on their reform performance. Overall, the concept the concept of ‘more for more’ is laudable and fair, but also quite slippery. (more…)

Just when the southern neighbourhood of the EU is shaken by a wave of revolutionary situations that toppled consolidated dictatorships in Tunisia and Egypt, the eastern neighbourhood seems to be in the middle of a trend towards authoritarian consolidation. So the paradox is that whereas the Southern neighbours look like those in the East in the revolutionary years of 2003-2005, but in fast forward mode, the Eastern neighbourhood seems to look increasingly like the south a few years ago – a collection of states with increasingly close economic relations with Europe, but with centralised, non-competitive politics, which routinely afford to ignore the EU on many political and security questions. Today, every country in the Eastern neighbourhood except Moldova is less pluralistic than it was 5 years ago (though Belarus arguably could not become worse).

Seen from Ukraine, Moldova or most of the new EU member states one of the most irritating aspects of the European neighbourhood policy is that it dumps together the Southern and the Eastern neighbours of the EU. The Eastern neighbours tend to be rather arrogant about the Mediterannean neighbours of the EU. (more…)

Throughout the 90s in Central and Eastern Europe, and later in the Balkans reformism and democracy tended to go hand in hand. Governments which were more respectful of democratic norms, also tended to be more reformist. (By ‘democracy’ I mean respect for human rights, media freedoms and opposition parties. And by ‘reformism’ I mean the implementation of reforms such as fighting corruption, cutting red tape, improving the business climate, modernising state institutions like police, customs, tax inspectorates  or the border guards.)

In a sense, the 90s was a simpler world in which Meciar, Tudjman or Milosevic were undemocratic and non-reformist; whereas Dzurinda, Mesic, and Djindjic were both reformist and democratic. The good and the bad guys were obvious; the black was clearly distinguishable from the white. And the EU’s approach to these governments was shaped by this unbreakable link between reformism and democracy.

But it seems that the Eastern neighbourhood is different. There is much more grey than black and white. Categorising the likes of Yuschenko, Timoshenko, Saakashvili, Putin and Medvedev is more difficult. (more…)

dupa cum am promis incerc sa recuperez pe blog, inclusiv cu unele impresii de la niste evenimente din ultimele 1-2 luni. in noiembrie am fost la doua evenimente organizate de European Stability Initiative (ESI). ESI sunt inventivi si deseori te provoaca sa iesi din zonele de confort intelectual.

conferinta cu pauze muzicale si artistice (inclusiv un filmulet de pavel braila)… din astea se intampla doar la viena. iata cateva secvente video si informatii suplimentare, tezele lui rainer munz; rory stewart e tipul care a traversat afganistanul pe jos in iarna 2002; si un blog post de Rumeli Observer/Gerald Knaus (da, da e vorba de fortareata din Istanbul) inspirat de aceasta dezbatere.

si cateva elemente din prezentarea mea:

Is Europe really a continent in decline – and what kind of foreign policy can such a continent pursue?

• Broader picture – it is not so much decline, as ‘relative decline’. This is not decline, but rather insufficient growth because others are rising faster. Relative decline is growth, but insufficient growth.

• In the East the EU is more present than ever. Ru, Az and Md have over 50% of their trade with the EU. Crisis-management missions in Georgia and Moldova. DCFTA talks, Association Agreements, visa-facilitation and visa-free talks. More contacts than ever before– visits, ministerials, summits etc. 5 years ago – EU had delegations only in Ge and Ua. Now in all 6 EaP states.

• The EU is more present, but not necessarily more powerful. (more…)

dupa ani de cercetari, peripetii, scris si gandit – in sfarsit mi-a aparut cartea la Routledge (in SUA si UK), una dintre cele mai mari edituri de stiinte politice din lume. cartea este despre Politica externa a UE si conflictele post-sovietice. titlul in engleza: EU Foreign Policy and Post-Soviet Conflicts: Stealth Intervention.

cartea este academica, desi nu ‘heavily academic’. formula cartii e cam urmatoarea: doctoratul (2003-2009 la CEU) minus majoritatea teoriei plus actualizare (in special Georgia dupa razboiul din 2008). predominant scrisa intre 2006 si 2009. Am terminat cartea in ianuarie 2010 si a aparut abia acum. promit ca este digerabila si pentru oameni normali.

daca stau sa ma gandesc cel mai ‘fun’ a fost sa scriu despre georgia – cu iesiri pe linie de front in patrule militare georgiene si soldati care stiau sa injure in romana, cina cu saakashvili, zburat cu elicoptere vechi deasupra marii negre, escorte de graniceri georgieni cu 10 zile pana la razboiul din 2008 la 2 km de daghestan si cecenia (in tusheti) si ascultat de manele (romanesti) in taxi din gori spre tskhinvali.

Martti Ahtisaari a fost de acord sa scrie prefata. ‘Iata cateva ‘endorsements’ a cartii de la Ahtissari, Nicki Mladenov (ministrul de externe bulgar), Ion Sturza, Andrew Wilson and Dov Lynch. 

Martti Ahtisaari, is Nobel Peace Prize Laureate and former President of Finland

The present book provides the ultimate guide to EU’s performance in conflict management in the post-Soviet space. This is not a book written based on research in a warm office. Nicu Popescu has criss-crossed the conflict regions. The book shows in minutiae detail how much the EU has progressed in becoming a conflict management actor, but also how difficult and contradictory that process still is. (more…)

astazi Coniliul UE a adoptat concluzii pe Moldova, care, printre altele, anunta ca UE va oferi Moldovei un plan de atiuni implementarea caruia va duce la eliminarea necesitatii vizelor UE (de fapt Schengen) pentru cetatenii Moldovei (care calatoresc pana in 90 de zile). am scris eu un material explicativ mai lung pentru acest blog, dar mai dureaza sa-l cizelez. pana atunci – poate e mai simplu sa raspund la careva intrebari specifice legate de procesul de liberalizare al vizelor. asa ca nu ezitati…  iata si un unterviu scurt la europa libera, si emisiunea fabrika pe acelasi subiect.

UPDATE: si un interviu in Timpul pe aceeasi tema

Corneliu Rusnac, moderator IMEDIA: Bună ziua stimaţi ascultători! Sunt Corneliu Rusnac şi vă salut la o nouă emisiunii de sinteze şi dezbateri pe teme de politică externă, emisiune realizată cu suportul Asociaţiei pentru Politică Externă şi finanţată de Fundaţia Friedrich Ebert.

Tema emisiunii noastre de astăzi va fi consacrată relaţiilor R. Moldova cu Federaţia Rusă ţinând cont de faptul că în ultimul timp în raporturile Chişinău cu Moscova au apărut unele elemente de tensiune. Invitaţii noştri din studio sunt dl Nicu Popescu, Consilier al Primului Ministru pe probleme de politică externă şi dl Victor Chirilă, Director Executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă. Bună ziua şi bine aţi venit la emisiunea noastră!

Aşadar, cum pot fi calificate relaţiile dintre R. Moldova şi Federaţia Rusă la ora actuală. Dl Popescu? (more…)

In Moldova m-am ciocnit de teorii peste teorii. Acum vreo doi ani in urma mi-aduc aminte cu cata agitatie era forwardat un articolas dintr-un ziar occidental semi-existent precum ca Bilderberg group ar fi provocat criza economica mondiala pentru nu mai stiu care scopuri. Chiar si un necunoscator al economiei ca mine isi da seama ca mecanismele economiei mondiale sunt mult mai complicate pentru a crede ca 50 de oameni ar avea la cheremul lor economia mondiala si ca pot lansa sau opri atunci cand vor un tsunami cum este criza actuala. Dar lume inteligenta de la Chisinau discuta serios aceasta probabilitate.  Alte teorii recente – vedeti isteriile greco-spaniole despre conspiratia anglo-saxona pentru a distruge moneda euro.

Dar sa revenim la Moldova, acoperita recent de un nou val al teoriilor conspiratiei.  Evident e vorba de ‘conspiratia’ anti-romaneasca/moldoveneasca din presa occidentala legata de o serie de articole in Daily Telegraph, Der Spiegel, Il Giornale etc. privind acordarea cetateniilor romanesti cetatenilor RM.

Iata explicatia mea la toata saga cu articolele mentionate mai sus. Nu, nu e vorba de conspiratie. Asa functioneaza mass-media occidentala si iata mecanismul prin care s-a ajuns la un val intreg de articole negative fata de Romania si Moldova.

1)    Migratia ilegala, legala si semi-legala in UE este in topul absolut al subiectelor de presa (dar si al fortelor politice) in toata Europa. Orice tine de ‘boat people’ africani prinsi in Mediteraneana, imigranti polonezi legali sau semi-legali (tineti minte the ‘Polish plumber’ ‘responsabil’ de esecul referendumului constitutional din Franta in 2005?), tigani, mafia albaneza/kosovara/ruseasca/etc, regimul de calatorii fara vize pentru statele Balcanice (vedeti acest fas informational care a fost epuizat in 2 saptamani), pasapoarte romanesti pentru cetatenii RM, amnistiile pentru imigranti oferite cu regularitate de Italia si Spania etc etc – sunt subiecte foarte delicioase pentru majoritatea absoluta a presei din UE. Si majoritatea publicatiilor si reactiilor sunt anti-imigrationiste, isterice, preconcepute, prost-informate si alarmiste. Pe acest subiect presa este necrutatoare fata de propriile guverne, alte state UE (noi si vechi, ca e vorba de Spania sau Polonia) si statele sursa de emigranti. Pentru aceasta nu este nevoie de conspiratie. Orice persoana care urmareste cat de cat presa din UE stie acest lucru. (more…)

A aparut o stire conform careia Catherine Ashton a propus desfiintarea posturilor de reprezentanti speciali UE (RSUE) pentru Moldova si Caucazul de Sud. Functiile acestora urmeaza a fi preluate de catre ambasadorul UE in Moldova (cu Caucazul de Sud e mai complicat caci acolo sunt 3 ambasade UE). Articolul care anunta aceasta perspectiva incepe cu vaicarelile obisnuite – ca iata inca un semnal negativ fata de vecinatatea estica, inca un semn ca nu este prioritate, si toata colectia de acuzatii la adresa UE. Ca sa ne dam seama mai bine de context, si ca sa minimizam inca un val de vaicareli si speculatii legate de UE iata cateva precizari:

1) propunerile lui Ashton inca nu sunt acceptate de statele membre. sunt doar propuneri. Mandatele celor 11 RSUE sunt prelungite doar pana in septembrie. Pana atunci urmeaza sa fie decis care din aceste posturi vor fi eliminate din organigrama UE, si care nu. Personal banuiesc ca majoritatea acestora vor disparea. Vor ramane doar cativa RSUE – insa nu pentru ca asa stau prioritatile E, ci pentru ca ei acopera regiuni intregi (Orientul Mijlociu, de exemplu) si acest post nu poate fi oferit unui ambasador UE din regiune (de exemplu ambasadorul UE in Israel). In cazurile RSUE pentru tari aparte ca Moldova sau Afganistan – situatia este clara, acestea urmeaza fi comasate cu postul de ambasador UE in tara respectiva.

2) numirea RSUE intotdeauna a fost o solutie imperfecta si temporara pentru a mari vizibilitatea UE. RSUE Moldova a fost numit pe timpurile cand UE inca nu avea delegatie/ambasada la Chisinau. RSUE Caucazul de Sud a fost numit in 2003 cand UE avea delegatie doar la Tbilisi, nu si la Baku si Yerevan. Deci ambii RSUE aveau obiectivul de a compensa temporar insuficienta de prezenta si vizibilitate a UE. (more…)